Sinonime dăscălie

Cuvântul „dăscălie” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• mustrare - ceartă, dojană, reproș, morală, observație, căință, regret, remușcare, penitență
• povață - sfat, îndrumare, recomandare, îndemn
• sfăt - povață, îndrumare, îndemn, călăuzire, consfătuire, consiliu, adunare, taifas, discuție
• îndemn - impuls, imbold, stimulent, stimul, îndrumare, povață, sfat
• beșteleală - mustrare, dojană, dojenire, critică, ceartă, observații
• consiliu - sfat, povață, îndemn, îndrumare, conducere, organ (administrativ)
• imputare - reproș, învinuire, dojană, mustrare, acuzație, amendă, taxare, sancțiune
• indicație - îndrumare, lămurire, recomandare, sfat, îndemn, directivă, orientare, prescripție
• învățământ - educație, instrucție, cultură, concluzie, învățătură, îndrumare, sfat, lecție
• catedră - pupitru, birou, profesorat, dăscălie, belferie
• perdaf - luciu, lustru, strălucire, săpuneală, dojana, mustrare, critică
• știință - învățătură, disciplină, erudiție, cunoaștere, instrucție
• obiecție - observație, contraargument, contestație, reproș, critică
• bruftuială - muștruluială, dăscăleală, critică, mustrare, reproș
• dojană - mustrare, dăscăleală

Dex dăscălie

• dăscălíe 1 Profesiune de dascăl (1). 2 Post de dascăl (1). 3 Studii pe care trebuie să le aibă un dascăl (1). 4 Școală normală. 5 Școală. 6 (Rar) Povață. 7 Dojană. 8 Erudiție. 9 Iscusință. 10 Cu (sau pre) ~ Corect. 11 Îngrijit. 12 Meșteșugit. 13 Doctrină. 14-18 (Rar) Profesiune de dascăl (1-3, 5,14).
• DĂSCĂLÍE, (2, 3) dăscălii, (Rar) 1. Profesiunea de dascăl. 2. Povață; dojană, mustrare. 3. Iscusință, pricepere. – Dascăl + -ie.
• DĂSCĂLÍE, (2, 3) dăscălii, 1. Profesiunea de dascăl. 2. Povață; dojană, mustrare. 3. Iscusință, pricepere. – Dascăl + -ie.
• DĂSCĂLÍE, (2, 3) dăscălii, 1. Profesiunea de dascăl (1). Într-un rînd, în cei din urmă ani de dăscălie, a primit vizita unuia din cei de sus. SADOVEANU, O. A. I 163. Văzînd... că norocul îi stă împotrivă, se potoli oarecum și se apucă iară de dăscălia lui. ISPIRESCU, L. 276. 2. Povață; dojană, mustrare. Te rog, nu cuvinte; n-am umor s-ascult dăscălii; răspunsul meu ar fi fără replică. NEGRUZZI, S. III 155. 3. (Învechit) Iscusință, pricepere, dibăcie. Iară de steag o lopată Prelungă avea și cu dăscălie Făcută de maistor Pintilie. BUDAI-DELEANU, Ț. 95.
• DĂSCĂLÍE ~i f. 1) la sing. Funcție de dascăl. 2) la sing. Durata de exercitare a unei astfel de funcții. 3) înv. Învățătură care călăuzește pe cineva în diverse sițuații; îndrumare; povață; sfat. / dascăl + suf. ~ie
• dăscălie f. învățătura și meseria de dascăl.
• dăscălíe f. Fam. Profesiunea de dascăl.
• dascalie dăscălie

Sinonimul cuvântului dăscălie

Testează-te!