Dicționar de sinonime

Sinonime deșela

Cuvântul „deșela” are următoarele sinonime:

deșela ( verb )
  • a istovi
  • a speti
  • a dăula
  • a deznoda

Sinonime Apropiate

  • deșelat - istovit, vlăguit, spetit, obosit, curbat
  • șoldi - a (se) deșela, a (se) speti
  • speti - a se deșela, a se irosi, a se epuiza
  • seca - a usca, a asana, a se evapora, a se istovi, a se vlăgui, a se pierde, a se veșteji
  • secătui - a epuiza, a istovi, a vlăgui, a sărăci, a seca
  • tinerețe - junețe, adolescență, vigoare, prospețime, energie
  • vlăgui - a slei, a istovi, a epuiza, a osteni
  • frânge - a rupe, a fractura, a se întrerupe, a ceda, a se sparge, a istovi, a epuiza, a zdrobi, a da gata
  • frăgezime - prospețime, delicatețe, finețe, gingășie
  • hamalâc - muncă (grea), treabă (istovitoare)
  • lânced - sleit, istovit, inactiv, bleg, fad, searbăd, insipid
  • marasm - istovire, epuizare, descurajare, extenuare, sfârșeală
  • neodihnit - activ, neobosit, infatigabil, neistovit, neostoit
  • nesecat - neistovit, inepuizabil, interminabil
  • oboseală - osteneală, trudă, chin, istovire, slăbire

Dex deșela

  • deșela2 A deșeua.
  • deșela1 1 ( spinarea unui animal sau, , a unui om) A frânge de poveri ori de eforturi prea mari ori de lovituri puternice a îndoi. 2-3 A (se) istovi din cauza eforturilor depuse. 4 ( animale și oameni) A bate crunt.
  • DEȘELÁ1, deșél, I. A îndoi, a vătăma, a frânge spinarea unui animal sau, p. ext, a unui om cu poveri ori eforturi prea mari sau cu lovituri puternice; a speti. ◊ S-a deșelat de atâta cărătură. – de- + șale.
  • DEȘELÁ2 I deșeua.
  • DEȘELÁ1, deșél, I. A îndoi, a vătăma, a frânge spinarea unui animal sau, , a unui om cu poveri ori cu eforturi prea mari sau cu lovituri puternice; a speti. ◊ S-a deșelat de atâta cărătură. – Des1- + șale.
  • DEȘELÁ2, deșél, I. (Cu privire la cai, mai rar la alte animale, la om) A îndoi spinarea, a vătăma, a frînge, a rupe (prin poveri prea mari sau prin lovituri puternice). Apucă un par și deșală vaca. SBIERA, P. 292. (În forma regională deșăla) Băiete, nebunit-ai ori nu mai ai mult? Cum te sui tu călare pe purcel să mi-l deșăli? REBREANU, R. II 30. Au aruncat-o îndata-mare jos că-l deșăla nu alta, atît de grea era. SBIERA, P. 178. ◊ În spinare?... Poloboace de cîte 60 vedre unul? Să ne deșelăm? ALECSANDRI, T. I 441. – Variantă: (regional) deșălá vb.I.
  • DEȘELÁ1 I deșeua.
  • A SE DEȘELÁ mă deșél intranz. (despre persoane sau animale de tracțiune) A-și vătăma șalele din cauza unor eforturi excesive; a se speti. /des- + șale

Sinonimul cuvântului deșela

Sinonimul cuvântului deșela

Testează-te!