Dicționar de sinonime
Sinonime speti
Cuvântul „speti” are următoarele sinonime:
speti ( verb )
- a se deșela
- a se irosi
- a se epuiza
Alte sinonime:
- a deșela
- a istovi
- a dăula
- a deznoda
- a se istovi
Sinonime Apropiate
- șoldi - a (se) deșela, a (se) speti
- deșelat - istovit, vlăguit, spetit, obosit, curbat
- păpa - a mânca, a consuma, a irosi, a toca, a risipi
- secătui - a epuiza, a istovi, a vlăgui, a sărăci, a seca
- sfârșeală - oboseală, epuizare, extenuare, leșin
- slăbiciune - sfârșeală, extenuare, epuizare, vlăguială, debilitate, scădere, lipsă, carență, defect
- slăbit - vlăguit, epuizat, anemiat
- tinerețe - junețe, adolescență, vigoare, prospețime, energie
- turti - a teși, a deforma, a strivi, a se epuiza, a se slei, a fi copleșit, a se îmbăta
- uzat - deteriorat, degradat, tocit, învechit, consumat, epuizat, slăbit, obosit
- uzură - degradare, eroziune, deteriorare, epuizare, oboseală, slăbire
- vlăgui - a slei, a istovi, a epuiza, a osteni
- zvânta - a usca, a zbici, a slei, a epuiza, a distruge
- frânge - a rupe, a fractura, a se întrerupe, a ceda, a se sparge, a istovi, a epuiza, a zdrobi, a da gata
- frăgezime - prospețime, delicatețe, finețe, gingășie
Dex speti
- SPETÍ, spetesc, IV. și A (se) îmbolnăvi de speteală. ♦ A munci sau a obliga să muncească până la istovire, a (se) istovi din cauza eforturilor depuse. ♦ (Despre oameni) A fi silit să facă față unor sarcini materiale copleșitoare, să cheltuiască sume care depășesc cu mult limita posibilităților. – Din spată.
- SPETÍ, spetesc, IV. (Mai ales despre animale de tracțiune) A se îmbolnăvi de speteală; a se deșela. La deal moș Nichifor se da jos și trăgea de-a valma cu iepele. La vale iar se da jos, ca să nu se spetească iepele. CREANGĂ, P. 107. Strîns-a tetea, strîns-a pește, De gîndeai că se spetește. CONTEMPORANUL, II 655. Boii se spetesc întinzînd la jug și carul scîrțîie prin glod. ALECSANDRI, T. I 359. Caii se spetesc. ȘEZ. IV 128. ◊ Într-o zi Ghemiș punea Șepte buți alăturea, Cu vînăta le sărea, Pe vînăta o spetea! ALECSANDRI, P. P. 129. ♦ A se istovi muncind, a munci din răsputeri. El tolănește și noi ne spetim muncind și tot noi leneși. STANCU, D. 105. În ogradă, argații umblau forfota în toate părțile, se speteau cu treaba. SADOVEANU, O. III 112. Omule, te văz harnic, muncești de te spetești. ISPIRESCU, L. 175. Comuna... ar putea îndestula toate trebuințele comunale, fără ca să se spetească oamenii. I. IONESCU, P. 57. ♦ A se ruina. M-am spetit!... Zece mii cinci sute de lei, frate, și via cu poamă coarnă. ALECSANDRI, T. 289.