Dicționar de sinonime

Sinonime delir

Cuvântul „delir” are următoarele sinonime:

delir ( substantiv )
  1. aiurare, rătăcire, halucinație, tulburare mintală
  2. exaltare, extaz, frenezie
Alte sinonime:
  • aiureală
  • delirare
  • bâiguială
  • bâiguire
  • alienare
  • amețeală
  • confuzie
  • nebunie
  • inspirație
  • psihoză
  • agitație
  • entuziasm
  • excitare
  • febră
  • pasiune
  • transă


Sinonime Apropiate

  • frenezie - pasiune, patimă, zel, extaz, delir, avânt, elan, însuflețire
  • vedenie - nălucă, fantomă, spectru, halucinație, închipuire, miraj
  • fantasmă - stafie, arătare, nălucă, strigoi, fantomă, vedenie, halucinație, himeră, închipuire
  • fermeca - a încânta, a captiva, a ademeni, a fascina, a extazia, a cuceri, a vrăji, a descânta, a meni
  • greșeală - abatere, eroare, culpă, vină, păcat, vinovăție, sminteală, rătăcire, inexactitate
  • entuziasm - avânt, ardoare, înflăcărare, elan, însuflețire, aprindere, înfocare, exaltare, animație
  • minuna - a (se) uimi, a (se) mira, a (se) cruci, a surprinde, a stupefia, a extazia, a ului
  • nălucă - arătare, fantomă, vedenie, stafie, nălucire, năzărire, fantasmă, năzăreală, halucinație
  • aiura - a delira, a vorbi aiurea
  • aiureală - delir, zăpăceală, sminteală, absurditate, tâmpenie
  • erezie - eres, superstiție, eroare, rătăcire, greșeală, păcat
  • exalație - emanație, degajare, exaltare, aburi, damf, vapori, miros
  • aprins - arzător, incendiat, arzând, în flăcări, înflăcărat, învăpăiat, pasionat, însuflețit, extaziat
  • admira - a prețui mult, a fi încântat, a supraevalua, a se extazia, a fi încântat
  • beție - ebrietate, chercheleală, amețeală, alcoolism, chef, petrecere, încântare, însuflețire, entuziasm

Dex delir

  • delír 1 Tulburare patologică a conștiinței, manifestată prin aiurări, halucinații 2 Exaltare. 3 Frenezie. 4 Entuziasm excesiv.
  • DELÍR, deliruri, 1. Tulburare a conștiinței, manifestată prin halucinații, aiurări, iluzii etc., întâlnită în unele boli mintale, în stări febrile etc. 2. Stare de exaltare, de extaz, de frenezie; entuziasm excesiv. – Din délire.
  • DELÍR 1. Rătăcire sau tulburare a conștiinței, manifestată prin halucinații, aiurări etc., caracteristică bolilor mintale, bolilor infecțioase și otrăvirilor. Dar ești bolnavă, fată... Vorbești singură prin săli ca într-un delir. CAMIL PETRESCU, T. III 338. Are friguri... e în delir. EMINESCU, N. 80. 2. Stare de exaltare, entuziasm excesiv, extaz, frenezie. Al meu suflet vorbi cînd nu putu În el să mai înece delirul pasiunii. MACEDONSKI, O. II 209. Tot focul amorului tînăr, tot delirul juneței cei mai înflorite le-am cheltuit. NEGRUZZI, S. I 55.
  • DELÍR 1. Tulburare patologică a conștiinței, manifestată prin aiurări, halucinații etc. 2. Exaltare, extaz; frenezie; entuziasm excesiv. .
  • DELÍR 1. tulburare patologică a conștiinței, manifestată prin aiurări, halucinații etc. 2. exaltare, extaz, frenezie, entuziasm excesiv. (< fr. délire, lat. delirium)
  • DELÍR ~uri n. 1) Stare a unui bolnav (mintal sau cu febră mare), caracterizată prin tulburarea conștiinței, halucinații și aiureală. 2) fig. Stare de exaltare, cauzată de emoții sau pasiuni puternice; entuziasm exuberant. /<fr. délire


Sinonimul cuvântului delir

Sinonimul cuvântului delir


Testează-te!