Dicționar de sinonime
Sinonime demonta
Cuvântul „demonta” are următoarele sinonime:
demonta ( verb )
- a demantela
- a deponta
- a descompune
- a desface
- a dezarticula
- a dezasambla
- a dezmembra
- a deconcerta
- a deprima
- a deruta
- a descuraja
- a dezorienta
- a extenua
- a obosi
Sinonime Apropiate
- deconcerta - a deruta, a dezorienta
- descompune - a desface, a destrăma, a dezmembra, a fracționa, a separa, a se altera, a se strica, a se dezagrega, a râncezi
- desface - a descompune, a desprinde, a dezmembra, a despărți, a dezbina, a separa, a izola, a detașa, a deschide
- dezorientare - nesiguranță, derută, descumpănire, deconcertare, bulversare
- trudnic - obositor, chinuitor, căznit, extenuant, din greu
- zdrobit - strivit, sfărâmat, demoralizat, distrus, amărât, copleșit, sleit, extenuat, obosit
- istovi - a epuiza, a slei, a vlăgui, a stoarce, a extenua, a obosi, a termina, a sfârși, a încheia
- istovitor - extenuant, obositor, epuizant
- marasm - istovire, epuizare, descurajare, extenuare, sfârșeală
- dezmembra - a desface
- demobiliza - a descuraja, a demoraliza, a dezorienta, a slăbi, a submina
- demoraliza - a deprima, a demobiliza, a descuraja, a dezola
- depresiune - vale, adâncitură, pripor, vârtej de aer, tristețe, mâhnire, melancolie, deprimare, descurajare
- deprimant - demoralizant, demobilizator, descurajant, dezolant, trist, sumbru, depresiv
- deruta - a se descumpăni, a induce în eroare, a dezorienta, a înșela, a minți, a amăgi, a trage pe sfoară, a păcăli, a zăpăci
Dex demonta
- demonta 1 A desface un mecanism, un aparat, un instrument în părțile lui componente. 2 A descuraja pe cineva. 3 A deprima pe cineva. 4 A dezorienta pe cineva. 5 A extenua pe cineva.
- DEMONTÁ, demontez, I. A desface un aparat, un mecanism, un instrument etc. în părțile lui componente. ♦ A descuraja, a deprima, a dezorienta pe cineva; a obosi, a extenua pe cineva. – Din démonter.
- DEMONTÁ, demontez, I. A desface un obiect montat, un mecanism, un aparat sau un instrument în părțile lui componente. () Tu trebuie să rămîi cu mine, ca să vezi cum se demontează o piesă. PAS, Z. I 307. ♦ (Franțuzism, cu privire la oameni) A descuraja, a dezorienta. Tudor Stănescu-Stoian nu păru demontat de întrerupere. C. PETRESCU, O. P. I 88.
- DEMONTÁ I. A desface, a descompune (un mecanism, o mașină etc.) în părțile componente. ♦ A descuraja, a dezorienta (pe cineva). .
- DEMONTÁ tr. 1. a desface, a descompune (un mecanism, o mașină) în piesele componente. 2. a descuraja, a dezorienta (pe cineva). (< fr. démonter)
- A DEMONTÁ ~éz tranz. 1) (mecanisme, aparate, instalații) A desface în părțile componente. 2) fig. (persoane) A face să piardă siguranța în forțele proprii; a descuraja. /<fr. démonter
- demontà v. a desface bucățile ce compun un mecanism: a demonta o pendulă.
- dezmonta demonta modificată
- *demontéz v. tr. (fr. démonter, d. monter, a monta). Desfac bucățile din care se compune un lucru, descĭocălez: a demonta un pat, o mașină.
- demonta
Antonime demonta
- A demonta ≠ a asambla, a monta, a remonta