Dicționar de sinonime

Sinonime desfrâu

Cuvântul „desfrâu” are următoarele sinonime:

desfrâu ( substantiv )
  • dezmăț
  • corupție
  • orgie
Alte sinonime:
  • decadență
  • decădere
  • depravare
  • desfrânare
  • destrăbălare
  • imoralitate
  • perdiție
  • perversitate
  • perversiune
  • pervertire
  • pierzanie
  • pierzare
  • stricăciune
  • viciu
  • deșănțare
  • aselghiciune
  • aselghie
  • desfătare
  • preacurvie
  • preacurvire
  • preaiubire
  • descompunere
  • putreziciune
  • putrefacție
  • putrejune
  • bacanală
  • libertinaj
  • luxură
  • scârnăvie
  • rușinare
  • slobozenie
  • slobozie
  • zamparalâc


Sinonime Apropiate

  • corupție - desfrâu, imoralitate, desfrânare, dezmăț, perdiție, decadență, stricăciune, venalitate
  • dezmăț - destrăbălare, desfrânare, desfrâu, decadență, perdiție, corupție, depravare, imoralitate, perversitate
  • perdiție - dezmăț, destrăbălare, corupție
  • desfătare - plăcere, delectare, încântare, veselie, bucurie, deliciu, voluptate, dezmăț, corupție
  • desfrânare - dezmăț, corupție
  • pierzanie - moarte, pieire, prăpăd, degradare, corupție, decădere
  • luxură - concupiscență, orgie, desfrânare
  • mocirlă - noroi, mâl, mlaștină, smârc, băltoacă, dezmăț, viciu, degradare, obscurantism
  • crailâc - libertinaj, dezmăț
  • decadență - declin, regres, degradare, depravare, corupție, imoralitate
  • deșănțat - imoral, corupt, obscen, destrăbălat, dezmățat, trivial, bizar, ciudat, straniu
  • deșucheat - nebun, țicnit, smintit, într-o ureche, dezmățat, destrăbălat, deșănțat, vulgar, trivial
  • corupt - decăzut, stricat, depravat, imoral, destrăbălat, dezmățat, libertin, vicios, pervers
  • degradare - înjosire, ruinare, decădere, regres, depreciere, uzare, declasare, corupție, destrăbălare

Dex desfrâu

  • desfrâu 1 Purtare, atitudine care încalcă buna-cuviință, moralitatea desfrânare, destrăbălare, depravare. 2 Exces. 3 Exagerare. 4 Abuz.
  • DESFRẤU, desfrâuri, Purtare, atitudine desfrânată, corupție, depravare; imoralitate. – des- + frâu.
  • DESFRẤU, desfrâuri, Purtare, atitudine desfrânată; corupție, depravare; imoralitate. – Des1- + frâu.
  • DESFRÂU ~ri n. Viață de plăceri ușoare. /des- + frâu
  • desfrâu n. 1. lipsă de frâu; 2. fig. exces: desfrâu de colori.
  • DESFRÎ́U, (rar) desfrîuri, Purtare desfrînată, necumpătare, corupție, destrăbălare, imoralitate, depravare. Această societate capitalistă... își trage luxul și desfrîul tocmai din nedreptate. CAMIL PETRESCU, T. I 328. Jap trăia în casa luxului și a desfrîului. GALACTION, O. I 303.
  • desfrî́ŭ n., pl. urĭ (f. frîŭ). Desfrînare, destrăbălare. Exces.
  • DESFRÂU s. 1. v. corupție. 2. v. orgie.
  • DESFRÎU 1. corupție, decadență, decădere, depravare, desfrînare, destrăbălare, dezmăț, imoralitate, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu, (rar) deșănțare, aselghiciune, aselghie, desfătare, preacurvie, preacurvire, preaiubire, descompunere, putreziciune, (rar ) putrefacție, putrejune. (Starea de ~ din înalta societate.) 2. dezmăț, orgie, bacanală, libertinaj, luxură, ( și ) scîrnăvie, rușinare, slobozenie, slobozie, zamparalîc. (Un ~ revoltător.)


Sinonimul cuvântului desfrâu

Sinonimul cuvântului desfrâu


Testează-te!