Dicționar de sinonime
Sinonime devastat
Cuvântul „devastat” are următoarele sinonime:
devastat ( adjectiv )
- distrus
- nimicit
- pârjolit
- pustiit
- jefuit
- prădat
- devalizat
- ruinat
Sinonime Apropiate
- distrugător - nimicitor, devastator, dezastruos, pustiitor, ruinător
- nimicitor - distrugător, pustiitor, devastator, potopitor
- distrus - nimicit, ruinat, dărâmat, desființat, spulberat, năruit, epuizat, doborât, zdrobit
- falimentar - insolvabil, ruinat, distrus, compromis, ineficace, ruinător, degradant
- mistuitor - distrugător, nimicitor, pustiitor, chinuitor, devorant
- distructiv - nimicitor, distrugător, ruinător
- dezastruos - nimicitor, ucigător, înfricoșător, catastrofal, groaznic, pustiitor
- harcea-parcea - sfâșiat, distrus, nimicit, făcut praf, desființat
- părăginit - dărăpănat, ruinat, părăduit, degradat
- părăsit - abandonat, lăsat, ruinat, dărăpănat, pustiu, nepopulat, nelocuit, sălbatic
- spărgător - hoț, pungaș, jefuitor
- ucigător - distrugător, nimicitor, zdrobitor
- zdrobit - strivit, sfărâmat, demoralizat, distrus, amărât, copleșit, sleit, extenuat, obosit
- falit - insolvabil, mofluz, scăpătat, ruinat
- imund - murdar, jegos, impur, dezgustător, degradat, ruinat, oribil
Dex devastat
- devastat1 1-2 Devastare (1-2).
- devastat2, ~ă 1 ( teritorii, țări, orașe, așezări umane ) Care a fost distrus prin boală, jaf, ravagii distrus2, nimicit2, pustiit2. 2 Jefuit2.
- DEVASTÁT, -Ă, devastați, -te, Distrus, ruinat, pustiit. ♦ Jefuit, prădat. – devasta.
- DEVASTÁT, -Ă, devastați, -te, Distrus, ruinat, nimicit, pustiit. Din mijlocul străzii, privi la prăvălia lor devastată. SAHIA, N. 93. ◊ Plînge pînă-n ziuă, neavînd altă mîngîiere, altă zare de lumină, în noaptea și deșertul vieții ei devastate, decît gîndul, presimțirea că are să moară. VLAHUȚĂ, O. A. III 94.
- devasta 1 ( teritorii, țări, orașe, așezări omenești ) A distruge prin boală, jaf, ravagii a nimici, a pustii. 2 A jefui.
- DEVASTÁ, devastez, I. A distruge, a ruina, a pustii o țară, o regiune, o casă. ♦ A jefui, a prăda. – Din dévaster, devastare.
- DEVASTÁ, devastez, I. 1. (Mai ales cu privire la țări, regiuni, localități, construcții) A distruge, a ruina, a nimici, a pustii. (Prin exagerare) Și-a făcut un «Alpenstock» ( = baston) din creanga jupoiată a primului copac întîlnit, apoi, nemulțumită, a devastat mai departe un alt copac. IBRĂILEANU, A. 71. ◊ nu vor întrebuința forme sintactice ca acelea care devastează proza noastră, aliniate cuvînt cu cuvînt după galicisme. SADOVEANU, E. 34. 2. A jefui, a prăda.
- DEVASTÁ I. A pustii, a nimici; a distruge, a ruina. ♦ A jefui, a prăda. .
- DEVASTÁ tr. 1. a pustii, a nimici; a distruge, a ruina. 2. a jefui, a prăda. (< fr. dévaster, lat. devastare)