Sinonime ucigător

Cuvântul „ucigător” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• ucigaș - asasin, criminal, omorâtor
• călău - gâde, casap, torționar, tiran, ucigaș, criminal
• gâde - călău, casap, ucigaș, gealat
• asasin - ucigaș, criminal
• criminal - ucigaș, asasin, bandit, nelegiuit
• zdrobitor - extenuant, distrugător, copleșitor, imens, decisiv
• fatal - funest, mortal, ucigaș, catastrofal, distrugător, inevitabil, sortit, ursit, predestinat
• gealat - călău, gâde
• mistuitor - distrugător, nimicitor, pustiitor, chinuitor, devorant
• mortal - ucigător, nimicitor
• nimicitor - distrugător, pustiitor, devastator, potopitor
• distructiv - nimicitor, distrugător, ruinător
• dezastruos - nimicitor, ucigător, înfricoșător, catastrofal, groaznic, pustiitor
• distrugător - nimicitor, devastator, dezastruos, pustiitor, ruinător
• vampir - criminal, ucigaș

Dex ucigător

• UCIGĂTÓR, -OÁRE, ucigători, -oare, (Adesea substantivat) Care ucide, care provoacă moartea; nimicitor. – Ucig ( al lui ucide) + -ător.
• UCIGĂTÓR, -OÁRE, ucigători, -oare, Care ucide, care provoacă moartea; omorîtor. Persoane deplasate în cursul războiului sînt recrutate pentru a fi expediate în colonii, la plantații și în mine ucigătoare. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, 162, 15/5. Întinzîndu-și auritul arc, azvîrlă darde ucigătoare de se cutremură creștetul înalților munți. ODOBESCU, S. III 53. ◊ Trebuie să dea vîrtos din coate... să poată străbate în această luptă ucigătoare pentru trai. GHEREA, ST. CR. III 170. În priviri citeam o vecinicie De-ucigătoare visuri de plăcere. EMINESCU, O. I 200. ◊ (Adverbial, atestat în forma ucizător) Las’ să mă uit în ochi-ți ucizător de dulci. EMINESCU, O. I 95. ♦ (Substantivat) Ucigaș, asasin; călău. Ucisul care moare zîmbind disprețuitor Ucide mult mai crîncen pe-al său ucigător. ALECSANDRI, T. II 170. – Variantă: (rar) ucizătór,-oáre
• UCIGĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și substantival Care ucide; care provoacă moarte; mortal. Lovitură ~oare. /a ucide + suf. ~tor
• ucigător a. care cauzează moarte: venin ucigător.
• ucigătór, -oáre adj. Care ucide: mitraliera e o armă ucigătoare.
• UCIZĂTÓR, -OÁRE ucigător.
• UCIGĂTÓR s. v. călău, gâde.
• UCIGĂTÓR adj. 1. v. mortal. 2. omorâtor, ucigaș, (înv.) pierzător. (Armă ~oare.) 3. distrugător, nimicitor, omorâtor. (Substanță ~oare.)
• UCIGĂTÓR s., adj. v. asasin, criminal, omorîtor, ucigaș.

Sinonimul cuvântului ucigător

Testează-te!