Sinonime deține

Cuvântul „deține” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• detenție - posesie, păstrare, stăpânire, reținere, arestare, închidere
• întemnița - a aresta, a închide
• îngrădi - a împrejmui, a închide, a mărgini, a înconjura, a țărcui, a înfrâna, a reține, a limita, a stăvili
• nutri - a alimenta, a hrăni, a întreține, a purta, a avea
• abține - a se reține, a se stăpâni, a se înfrâna, a renunța, a se opri
• captura - a prinde, a aresta, a înhăța, a apuca, a ocupa, a cuprinde, a robi, a cuceri
• dispune - a hotărî, a decide, a comanda, a ordona, a prescrie, a poseda, a avea, a birui, a bate
• încarcera - a întemnița, a închide
• lua - a apuca, a prinde, a înhăța, a înșfăca, a deposeda, a priva, a confisca, a expropria, a ocupa
• arestat - deținut, închis, întemnițat, reținut
• păstra - a conserva, a reține, a cruța, a menaja, a dura, a dăinui, a se menține, a persista, a exista
• poziție - situație, așezare, stare, treaptă, rang, ocupație, atitudine, opinie, părere
• prețui - a valora, a avea preț (bun), a cântări (mult), a aprecia, a evalua, a estima, a stima, a cinsti, a onora
• prisosi - a fi în plus, a rămâne, a avea destul, a dispune
• privi - a se uita, a scruta, a vedea, a căuta, a (se) interesa, a (se) preocupa

Dex deține

• dețíne 1 A reține cu sila. 2 A aresta pentru cercetări. 3 A ține la închisoare. 4 A dobândi 5 ( bunuri materiale, drepturi) A avea în proprietate. 6 A fi în posesia unor informații. 7 ( funcții, grade, titluri) A ocupa într-o ierarhie.
• DEȚÍNE, dețín, III. 1. A avea în stăpânire sau în păstrare un bun material. 2. A dispune de..., a poseda, a avea; a poseda un titlu, un premiu etc.; a avea o funcție, un grad etc. 3. A ține pe cineva închis (pentru cercetări sau după ce a fost condamnat). – Din détenir (după ține).
• DEȚÍNE, dețin, III. 1. A avea în păstrare un bun material (fără a fi numaidecît proprietarul lui); a avea în posesiune un lucru, a stăpîni. ◊ Postelnicul era dregătorul cel mai apropiat de persoana domnitorului. El deținea secretele de stat. IST. R.P.R. 87. E ușor să crezi, cînd ești departe, că numai tu deții adevărul. C. PETRESCU, Î. II 18. ♦ A ocupa (o funcție, un post). 2. (Cu privire la oameni) A lipsi de libertate personală; a ține sub stare de arest.
• DEȚÍNE III. 1. A avea în stăpânire sau în păstrare un bun material. ♦ A ocupa o funcție, un post. 2. A lipsi pe cineva de libertate personală; a ține la arest. .
• DEȚÍNE tr. 1. a avea în stăpânire sau în păstrare un bun material; a poseda. 2. a fi în posesia unui titlu, unui premiu. ◊ a ocupa o funcție, un post. 3. a lipsi pe cineva de libertate; a ține sub stare de arest. (după fr. détenir)

Sinonimul cuvântului deține

Testează-te!