Dicționar de sinonime
Sinonime arestat
Cuvântul „arestat” are următoarele sinonime:
arestat ( substantiv )
- deținut
- închis
- întemnițat
- reținut
arestat ( adjectiv )
- deținut
- închis
- întemnițat
- reținut
- poprit
- capturat
- prins
- prizonier
- arestant
- pensionar
Sinonime Apropiate
- deținut - arestat, reținut, prizonier, pușcăriaș, ocnaș
- prizonier - captiv, prins, ostatic
- pudic - rușinos, sfios, decent, reținut, nevinovat
- recluziune - închisoare, detenție, pușcărie, arest
- sobru - moderat, cumpătat, reținut, ponderat, simplu, auster
- spațiu - cuprins, întindere, suprafață, zonă, distanță, răstimp, perioadă, interval, durată
- taciturn - tăcut, rezervat, timid, discret, posac, închis, ursuz
- temniță - închisoare, pușcărie, penitenciar, arest, răcoare, zdup
- vehement - impetuos, nestăpânit, năvalnic, violent, furtunos, furios, iute, aprins, înfocat
- zăcea - a boli, a fi imobilizat, a fi închis, a fi ascuns, izolat
- zdup - închisoare, pușcărie
- familiarizat - deprins, obișnuit, acomodat, aclimatizat
- febril - intens, dinamic, aprins
- fierbinte - cald, încins, încălzit, arzător, aprins, focos, avântat, înfocat, pătimaș
- focos - temperamental, înfocat, înflăcărat, pătimaș, pasional, aprins, pasionat
Dex arestat
- arestát1 (Rar) Arestare (1).
- arestat2, ~ă 1-2 , (Persoană) privată de libertate în temeiul unui mandat de arestare întemnițat, poprit, arestăluit1, arestuit2, arestant.
- ARESTÁT, -Ă, arestați, -te, , și (Persoană) care se află în stare de arest (1). – aresta.
- ARESTÁT, -I, arestați, -te, Care a fost privat de libertate: închis, deținut. ◊ (Substantivat) au atacat vagonul cu arestați. DUMITRIU, B. F. 86. Arestatul nu era bosumflat la chip, ci arăta mai degrabă vesel. PAS, L. I 40.
- ARESTÁT, -Ă, arestați, -te, , și (Persoană) care a fost arestat(ă); deținut. – aresta.
- ARESTÁT, -Ă , și (Persoană) aflată în stare de arest. .
- ARESTÁT ~tă (~ți, ~te) și substantival Care se află în stare de arest; deținut. /v. a aresta
- aresta 1 A priva de libertate în temeiul unui mandat de arestare (2) a închide, a întemnița, a popri, a arestălui, a arestui. 2 (; rar) A-și însuși.
- ARESTÁ, arestez, I. A ține pe cineva sub pază legală în vederea unui proces sau a cercetărilor judiciare; a închide, a deține, a arestui. – Din arest.
- ARESTÁ, arestez, I. A ține pe cineva sub pază legală în vederea unui proces sau a cercetărilor judiciare; a închide, a arestui. – Din arest.
Sinonimul cuvântului arestat