Dicționar de sinonime
Sinonime moraliza
Cuvântul „moraliza” are următoarele sinonime:
moraliza ( verb )
- a certa
- a dojeni
- a admonesta
- a mustra
- a dăscăli
- a muștrului
- a probozi moravuri pl
- obiceiuri
- năravuri
- comportament
- conduită
- deprinderi
Alte sinonime:
- certa
- a beșteli
- a ocărî
- a probozi
- a sfădi
- a sudui
- a înfrunta
- a oropsi
- a stropoli
- a toi
- a cârti
- a tolocăni
- a bănui
- a docăni
- a mogorogi
- a moronci
- a puțui
- a șmotri
- a vrevi
- a preobrăzi
- a prihăni
- a probăzui
- a prociti
- a săpuni
- a scutura
- a catehiza
- a da învățături morale
- a face morală
Sinonime Apropiate
- mustra - a dojeni, a certa, a dăscăli, a moraliza, a muștrului, a beșteli
- certa - a mustra, a dojeni, a muștrului, a admonesta, a dăscăli, a dojeni, a se învrăjbi, a se gâlcevi, a se sfădi
- dojeni - a mustra, a certa, a muștrului, a dăscăli
- admonesta - a mustra, a certa, a reproșa, a critica
- săpuni - a certa, a critica, a mustra
- manieră - conduită, atitudine, comportament, purtare, mod, cale, chip, fel, formă
- modă - vogă, comportament, conduită, purtare, fason, găteală, podoabă, ținută
- muștrului - a certa, a critica
- beșteleală - mustrare, dojană, dojenire, critică, ceartă, observații
- bruftuială - muștruluială, dăscăleală, critică, mustrare, reproș
- comportament - conduită, atitudine, manifestare
- conduită - purtare, comportare, manieră, comportament, atitudine, deprindere
- descânta - a fermeca, a meni, a vrăji, a mustra, a certa
- perdaf - luciu, lustru, strălucire, săpuneală, dojana, mustrare, critică
- pildă - model, exemplu, mustrare, avertisment, tâlc, simbol, alegorie, proverb, sentință
Dex moraliza
- moraliza 1 A da cuiva învățături morale2 (1) a moralisi, a moralici. 2 A îndruma spre o comportare conformă cu principiile moralei (1). 3 A face cuiva morală (8) a dojeni, a mustra.
- MORALIZÁ, moralizez, I. 1. A da cuiva învățături morale. 2. A face cuiva morală; a mustra, a dojeni. – Din moraliser.
- MORALIZÁ, moralizez, I. A da cuiva învățături morale. Nu-l mai zgîndăriți, că iar vă moralizează. CAMIL PETRESCU, O. II 415. ◊ Anton Pann moralizează și filozofează, cu rîs glumeț și grai de meșter. MACEDONSKI, O. IV 116.
- MORALIZÁ I. (Rar) A face morală; a da cuiva învățături morale. .
- MORALIZÁ tr. 1. a da (cuiva) învățături morale. 2. a face morală. (< fr. moraliser)
- A MORALIZÁ ~éz tranz. (persoane) 1) rar A instrui dând învățături morale; a îndruma în conformitate cu principiile moralei. 2) fam. A face cuiva morală; a dojeni; a mustra; a probozi. /<fr. moraliser
- moralizà v. 1. a face reflexiuni morale; 2. a perfecționa sub raportul moral: a moraliza un popor.
- *moralizéz v. tr. (d. morală; fr. -iser, it. -izzare). Fac moral: a-ĭ moraliza pe țăranĭ. Mustru și (iron.) bat: a moraliza un copil. V. intr. Fac morală, predic morala.
- moralizez.
- MORALIZÁ vb. v. certa.