Dicționar de sinonime

Sinonime diriguire

Cuvântul „diriguire” are următoarele sinonime:

diriguire ( substantiv )
  • conducere
  • domnie
  • dirijare
  • cârmuire
  • guvernare
  • stăpânire
  • oblăduire
  • chiverniseală
  • chivernisire
  • ocârmuire
  • purtare
  • purtat
  • stăpânie
  • vlădicie
  • cârmă


Sinonime Apropiate

  • cârmă - oiște, proțap, cârmuire, conducere, comandă, guvernare, domnie
  • guvernare - conducere, administrare, diriguire, cârmuire, chivernisim, regim, sistem politic
  • domnie - stăpânire, cârmuire, guvernare, dominație, putere, scaun, coroană, sceptru
  • conducere - direcție, îndrumare, administrare, cârmuire, guvernare, ghidare, comandă, stăpânire
  • chiverniseală - căpătuială, îmbogățire, parvenire, pricopseală, gospodărire, administrare, cârmuire, conducere
  • tron - jeț, scaun regal, domnie, regalitate, stăpânire
  • împărăție - imperiu, domnie, stăpânire, regat
  • administrație - conducere, cârmuire, gospodărire, intendență (militară)
  • părui - a depila, a flocăi, a depăra, a bate, a snopi, a scărmăna
  • sceptru - domnie, putere, monarhie
  • securitate - apărare, protecție, pază, siguranță, oblăduire
  • snopi - a maltrata, a scărmăna, a cotonogi, a bumbăci, a strivi
  • șefie - conducere, direcție, comandă
  • violență - vehemență, dezlănțuire, impulsivitate, nestăpânire, agresivitate, brutalitate, duritate, abuz, siluire
  • viraj - cotire, ocolire, cârmuire, curbă

Dex diriguire

  • diriguire Dirijare (2).
  • dirigui 1 A manevra cârma unei ambarcațiuni pentru a stabili direcția de mers. 2 A dirija (2). 3-4 A dirija (4-5).
  • DIRIGUÍ, diriguiesc, IV. (Rar) A conduce, a dirija. – Din dirigere (după cârmui).
  • DIRIGUÍ, diriguiesc, IV. A da directive, dispoziții; a conduce, a dirija. Cuconu Ioniță își sorbea cafeaua... pe scara de sus a cerdacului, diriguind, pentru ziua întreagă, rostul gospodăriei sale. HOGAȘ, DR. II 93.
  • DIRIGUÍ IV. A conduce, a dirija. .
  • A DIRIGUÍ ~iesc tranz. înv. (instituții, organizații, colectivități, activități) A îndruma în calitate de diriguitor; a conduce; a dirija. /<lat. dirigere
  • diriguesc, -uiască 3 , -uiam 1
  • DIRIGUÍRE s. 1. v. conducere. 2. v. domnie.
  • DIRIGUÍRE s. v. conducere, dirijare.
  • diriguire CONDUCERE. DIRIJARE.


Sinonimul cuvântului diriguire

Sinonimul cuvântului diriguire


Testează-te!