Dicționar de sinonime
Sinonime durdui
Cuvântul „durdui” are următoarele sinonime:
durdui ( verb )
- clătina
- cutremura
- dârdâi
- dudui
- tremura
- zgudui
- a dudui
- a hurui
- a zgudui
- a cutremura
- a clătina
- a dârdâi
- a tremura
Sinonime Apropiate
- dudui - a bubui, a se cutremura, a se zgudui, a clătina, a arde, a vui
- zgudui - 1 a cutremura, a zgâlțâi, a zdruncina, a clătina, a mișca, a emoționa, a înfiora, a agita, a răscoli
- cutremura - a clătina, a zgudui, a zdruncina, a scutura, a zgâlțâi, a înfiora, a înfricoșa, a tresări
- zguduit - răscolit, răvășit, cutremurat, zdruncinat, înfiorat
- înfiora - a îngrozi, a cutremura, a înfricoșa, a zgudui, a încrâncena, a emoționa, a mișca, a răscoli
- cutremurător - cumplit, groaznic, fioros, grozav, înspăimântător, teribil, zguduitor, monstruos, terifiant
- emoție - afect, sensibilitate, tulbure, zguduire, cutremurare
- zgâlțâi - a scutura, a agita, a clătina, a zgudui, a zdruncina
- zdruncina - a zgudui, a scutura, a zgâlțâi, a clătina, a șubrezi, a slăbi, a submina, a vătăma
- înfiorător - groaznic, îngrozitor, cutremurător, cumplit, atroce
- îngrozi - a înfricoșa, a înspăimânta, a speria, a cutremura, a teroriza, a înfiora, a încrâncena
- clănțăni - a tremura, a dârdâi, a flecări, a clămpăni, a pălăvrăgi
- dârdâi - a tremura, a clănțăni
- huruit - durduit
- șoc - izbire, lovire, zguduire
Dex durdui
- durdúi2 Mică ridicătură de pământ.
- durduí1 1 A tuna. 2 A hurui. 3 A zgudui.
- DURDUÍ, 3 dúrduie, IV. 1. A dudui (2), a hurui. 2. A zgudui, a cutremura. – dudui.
- DURDUÍ, 3 dúrduie, IV. A dudui. Mîndrea avea cal bun și durduia pămîntul subt el. SANDU-ALDEA, U. P. 96. Durduind soseau călării ca un zid înalt de suliți. EMINESCU, O. I 148. Trăsura noastră se auzea durduind... pe petrișul pîraielor. ALECSANDRI, C. 33. ♦ A face să duduie, a zgudui, a cutremura. Tunurile bubuiau unul după altul, zbucnind fulgerător de repede, durduind ferecăturile cupolei, cutremurînd văzduhul. SANDU-ALDEA, U. P. 137.
- durduì v. V. duruì: durduind sosiau călări EM.
- dúrduĭ, a -í v. intr. (imitativ d. dur-dur, huĭetu pașilor greĭ și îndesațĭ. V. dîrdîĭ și duduĭ). Tropoĭesc îndesat, vorbind de o mulțime care vine, de o mașină care duduĭe ș.a.: mașina, pămîntu durduĭe.
- DURDUÍ vb. v. clătina, cutremura, dârdâi, dudui, tremura, zgudui.
- durdui CLĂTINA. CUTREMURA. DÎRDÎI. DUDUI. TREMURA. ZGUDUI.