Dicționar de sinonime

Sinonime eclectic

Cuvântul „eclectic” are următoarele sinonime:

eclectic ( adjectiv )
  • complex
  • divers
  • heterogen
  • sincretic
  • variat
  • variu


Sinonime Apropiate

  • variat - diferit, deosebit, felurit, divers, schimbat
  • variație - schimbare, modificare, înnoire, diversificare
  • felurit - variat, amestecat, divers
  • diversificare - variație, ramificare
  • diversitate - felurime, pluralitate, variație
  • deosebit - diferit, aparte, felurit, divers, eterogen, variat, pestriț, divers, extraordinar
  • timorat - intimidat, speriat, complexat, înfricoșat
  • varietate - diversitate, felurime, specie, soi, tip, fel, categorie
  • felurime - varietate, diversitate, pluralitate
  • fluctuație - oscilație, instabilitate, variație, nestatornicie, mobilitate, inconsecvență
  • complicație - dificultate, complexitate, gravitate
  • compozit - eterogen, amestecat, complex, eteroclit, neunitar
  • enciclopedic - vast, cuprinzător, complex, amplu, întins, multilateral
  • gamă - serie, evantai, șir, succesiune, varietate, diversitate, felurime
  • alternare - schimbare, perindare, variație, succesiune

Dex eclectic

  • ecléctic, ~ă 1-4 , (Persoană) care adoptă sau susține eclectismul (2). 5 Care este caracterizat prin eclectism (3). 6 Amestecat. 7 Eterogen.
  • ECLÉCTIC, -Ă, eclectici, -ce, (Adesea substantivat) Care adoptă sau susține eclectismul; caracterizat prin eclectism. – Din éclectique.
  • ECLÉCTIC, -Ă, eclectici, -e, Care se află pe pozițiile eclectismului, care combină neprincipial și mecanic concepții diferite, incompatibile una cu alta. ◊ (Substantivat) Oricît de capabil ar fi un om, dacă nu-și va elabora o concepție filozofică marxist-leninistă, riguroasă și armonioasă, el nu va fi, în cel mai bun caz, decît un eclectic. LUPTA DE CLASĂ, 1953, 3-4, 118.
  • ECLÉCTIC, -Ă (adesea ) De eclectism. ♦ Care alege din diferite sisteme părerile cele mai convenabile; care alege ceea ce îi place din diferite școli, genuri etc. .
  • ECLÉCTIC, -Ă I. referitor la eclectism, care dă dovadă de eclectism, care promovează eclectismul; care alege din diferite sisteme părerile cele mai convenabile; care îmbină elemente diverse din diferite școli, genuri etc. II. alegere și îmbinare după diverse criterii a unor idei, concepții etc. eterogene sau chiar opuse. III. adept al eclectismului filozofic. (< fr. éclectique, gr. eklektikos)
  • ECLÉCTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de eclectism; propriu eclectismului. /<fr. éclectique, lat. eclecticus
  • eclectic a. privitor la eclectism. ║ m. partizan al eclectismului.


Sinonimul cuvântului eclectic

Sinonimul cuvântului eclectic


Testează-te!