Dicționar de sinonime
Sinonime eclectic
Cuvântul „eclectic” are următoarele sinonime:
eclectic ( adjectiv )
- complex
- divers
- heterogen
- sincretic
- variat
- variu
Sinonime Apropiate
- variat - diferit, deosebit, felurit, divers, schimbat
- variație - schimbare, modificare, înnoire, diversificare
- felurit - variat, amestecat, divers
- diversificare - variație, ramificare
- diversitate - felurime, pluralitate, variație
- deosebit - diferit, aparte, felurit, divers, eterogen, variat, pestriț, divers, extraordinar
- timorat - intimidat, speriat, complexat, înfricoșat
- varietate - diversitate, felurime, specie, soi, tip, fel, categorie
- felurime - varietate, diversitate, pluralitate
- fluctuație - oscilație, instabilitate, variație, nestatornicie, mobilitate, inconsecvență
- complicație - dificultate, complexitate, gravitate
- compozit - eterogen, amestecat, complex, eteroclit, neunitar
- enciclopedic - vast, cuprinzător, complex, amplu, întins, multilateral
- gamă - serie, evantai, șir, succesiune, varietate, diversitate, felurime
- alternare - schimbare, perindare, variație, succesiune
Dex eclectic
- ecléctic, ~ă 1-4 , (Persoană) care adoptă sau susține eclectismul (2). 5 Care este caracterizat prin eclectism (3). 6 Amestecat. 7 Eterogen.
- ECLÉCTIC, -Ă, eclectici, -ce, (Adesea substantivat) Care adoptă sau susține eclectismul; caracterizat prin eclectism. – Din éclectique.
- ECLÉCTIC, -Ă, eclectici, -e, Care se află pe pozițiile eclectismului, care combină neprincipial și mecanic concepții diferite, incompatibile una cu alta. ◊ (Substantivat) Oricît de capabil ar fi un om, dacă nu-și va elabora o concepție filozofică marxist-leninistă, riguroasă și armonioasă, el nu va fi, în cel mai bun caz, decît un eclectic. LUPTA DE CLASĂ, 1953, 3-4, 118.
- ECLÉCTIC, -Ă (adesea ) De eclectism. ♦ Care alege din diferite sisteme părerile cele mai convenabile; care alege ceea ce îi place din diferite școli, genuri etc. .
- ECLÉCTIC, -Ă I. referitor la eclectism, care dă dovadă de eclectism, care promovează eclectismul; care alege din diferite sisteme părerile cele mai convenabile; care îmbină elemente diverse din diferite școli, genuri etc. II. alegere și îmbinare după diverse criterii a unor idei, concepții etc. eterogene sau chiar opuse. III. adept al eclectismului filozofic. (< fr. éclectique, gr. eklektikos)
- ECLÉCTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de eclectism; propriu eclectismului. /<fr. éclectique, lat. eclecticus
- eclectic a. privitor la eclectism. ║ m. partizan al eclectismului.