Dicționar de sinonime
Sinonime exercita
Cuvântul „exercita” are următoarele sinonime:
exercita ( verb )
- a practica
- a profesa
- a îndeplini
- a exersa
Alte sinonime:
- profesa
- a face
- a metahirisi
- a profesui
Sinonime Apropiate
- practica - a exercita, a profesa, a aplica
- îndeletnici - a se ocupa, a practica, a profesa
- exersa - a aplica, a exercita, a deprinde
- practică - exercițiu, deprindere, aplicare, exercitare, experiență, obicei, datină
- presta - a efectua, a face, a executa, a îndeplini
- procedură - practică, formalitate, manieră
- face - a realiza, a produce, a executa, a efectua, a făuri, a alcătui, a făptui, a săvârși, a îndeplini
- isprăvi - a sfârși, a termina, a încheia, a mântui, a realiza, a îndeplini, a executa, a absolvi, a obține
- înfăptui - a realiza, a îndeplini, a efectua, a face, a săvârși, a executa, a produce, a crea
- înfăptuire - lucrare, realizare, îndeplinire, făurire, producere
- întrebuința - a folosi, a utiliza, a practica, a se servi, a consuma, a pierde
- întreprinde - a se apuca de, a executa, a face, a presta, a îndeplini
- lucra - a munci, a activa, a profesa, a meșteri, a acționa, a efectua
- abordabil - accesibil, la îndemână, practicabil, inteligibil
- accesibil - la îndemână, abordabil, practicabil, inteligibil
Dex exercita
- exercita 1 A exersa (1). 2 ( o funcție, o profesie ) A practica. 3 A acționa în mod stimulator (asupra cuiva sau a ceva) a provoca, a influența, ci exersa (6). 4 ( un drept, un privilegiu, un sentiment) A valorifica. 5 (Rar; esercita) A se ocupa. 6 (Rar) A instrui. 7 ( o acțiune) A realiza.
- EXERCITÁ, exércit, I. 1. A practica, a îndeplini o profesie, o funcție etc. 2. A face să fie simțit, a valorifica un drept, un privilegiu, o influență etc. – Din exercitare.
- EXERCITÁ, exércit, I. 1. (Cu privire la o profesie, o funcție) A îndeplini, a se ocupa cu..., a practica. Sînt singurul martor al medicului și medicul mă roagă să-mi exercit entitatea. ARGHEZI, P. T. 94. Unii se duc ca să cîștige viața... exercitînd negoț sau industrii. ODOBESCU, S. I 227. ◊ Din zori pînă în noapte se exercitau pe drumuri cele mai felurite negustorii. PAS, Z. I 170. În zburarea lor... graurii par a fi supuși ta o tactică ce se exercită cu o disciplină militară. ODOBESCU, S. III 30. 2. Cu privire la privilegii, drepturi, influențe etc.) A manifesta, a face să fie simțit, a pune în acțiune. Acești oameni... au exercitat o mare înrîurire prin personalitatea lor. IBRĂILEANU, SP. CR. 93. Poate doar să exercit vreo presiune morală prin prestigiul unei atitudini calme de erou dezinteresat. CARAGIALE, O. VII 198. – Accentuat și: exercít.
- EXERCITÁ I. 1. A îndeplini, a practica (o funcție, o profesiune etc.). 2. A manifesta, a pune în acțiune, în mișcare, a face simțit (o influență, un drept etc.). .