Dicționar de sinonime
Sinonime experimental
Cuvântul „experimental” are următoarele sinonime:
experimental ( adjectiv )
- empiric
- pragmatic
- practic
- științific
Sinonime Apropiate
- empiric - intuitiv, experimental, practic, direct
- pozitiv - avantajos, adecvat, practic, valoros, pragmatic, eficace
- pragmatic - practic, utilitarist, realist
- practic - folositor, util, eficace, pragmatic, realist, economic
- pozitivism - pragmatism, practicism
- procedură - practică, formalitate, manieră
- inaplicabil - nepractic, neizbutit, inutil, eșuat, ratat
- ineficace - ineficient, nepractic, neputincios, fără rost, zadarnic
- îndeletnici - a se ocupa, a practica, a profesa
- întrebuința - a folosi, a utiliza, a practica, a se servi, a consuma, a pierde
- operant - eficace, practic, dinamic, operativ
- abordabil - accesibil, la îndemână, practicabil, inteligibil
- accesibil - la îndemână, abordabil, practicabil, inteligibil
- aplicație - aplicare, practică, utilizare, aptitudine, chemare, predilecție, atracție, înclinare, râvnă
- cultiva - a lucra (pământul), a crește (plante / animale), a practica, a prefera (muzica), a se instrui, a citi, a se cizela, a se rafina, a se stila
Dex experimental
- experimental, ~ă / ~i, ~e / expérimental, esperimentale, sperimentale, lat. experimentalis] 1-2 , ( științe, cercetări sau despre metode de cercetare, operații tehnice sau tehnologice ) (Într-un mod) bazat pe experiență. 3-4 , (Într-un mod) care se poate executa sau care se efectuează prin experiment. 5-6 , Cu titlu de încercare. 7 ( instituții, unități tehnologice ) Care folosește experimentul (într-un anumit domeniu). 8 ( terenuri) Unde se fac experimente științifice. 9 ( materii prime sau produse) Care este utilizat în experimente, pentru a i se testa calitățile. 10 ( opinii, concluzii ) Care rezultă din experimentarea a noi tehnici sau noi procedee stilistice. 11 Care este legat de experimente.
- EXPERIMENTÁL, -Ă, experimentali, -e, (Adesea adverbial) De experiență, bazat pe experiență, rezultat din experiență; cu titlu de încercare. – Din expérimental, experimentalis.
- EXPERIMENTÁL, -Ă, experimentali, -e, De experiență, bazat pe experiență, rezultat din experiență. Stațiune agricolă experimentală. Cunoștințe dobîndite pe cale experimentală. Metodă experimentală. ◊ (Adverbial) Dovedește experimental ceea ce spune. C. PETRESCU, Î. I 15.
- EXPERIMENTÁL, -Ă (adesea ) (Pe cale) de experiență, bazat pe experiență. .
- EXPERIMENTÁL, -Ă (și ) bazat pe experiență, rezultat din experiență, cu titlu de încercare. (< fr. expérimental, lat. experimentalis)