Sinonime fâstâcit

Cuvântul „fâstâcit” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• intimidat - speriat, timorat, încurcat, zăpăcit
• amețitor - năucitor, uluitor, uimitor, tulburător, zăpăcitor, vertiginos, îmbătător, derutant
• dezechilibrat - descumpănit, dezorientat, tulburat, demoralizat, dezaxat, zăpăcit, nebun, dement, alienat
• poznă - glumă, farsă, ghidușie, șotie, năzbâtie, gafă, încurcătură, boroboață, pocinog
• prolix - încâlcit, confuz, neclar, încurcat
• răscolitor - impresionant, formidabil, tulburător
• rătăcit - răzleț, hoinar, tulburat, întunecat, vagabond
• strâmtoare - defileu, chei, pas, trecătoare, îngustime, impas, încurcătură, dificultăți, presiune
• strâmtorat - stingherit, jenat, încurcat, apăsat, presat
• timorat - intimidat, speriat, complexat, înfricoșat
• uimitor - uluitor, stupefiant, tulburător, surprinzător, straniu, extraordinar, minunat, excelent
• uituc - distrat, zăpăcit, aiurit, fără memorie
• babilonie - haos, dezordine, aiureală, zăpăceală, încurcătură
• zăbăuc - zăpăcit, aiurit, derutat, năuc
• bâlci - târg, piață, iarmaroc, zăpăceală, aiureală, încurcătură

Dex fâstâcit

• fâstâcit1 1 Zăpăcire. 2 Intimidare.
• fâstâcit2, ~ă 1 Zăpăcit2. 2 Intimidat2.
• FÂSTÂCÍT, -Ă, fâstâciți, -te, Tulburat, zăpăcit; intimidat. – fâstâci.
• fâstâci 1 A-și pierde sau a face să-și piardă cumpătul (în fața unei situații neașteptate) a (se) zăpăci. 2 A (se) intimida. 3 (Rar) A face pe mironosița.
• FÂSTÂCÍ, fâstâcesc, IV. și A-și pierde sau a face să-și piardă cumpătul în fața unei situații neașteptate; a (se) intimida, a (se) zăpăci. – Probabil din fâstâc.
• FÎSTÎCÍ, fîstîcesc, IV. (Familiar) A-și pierde cumpătul în fața unei întîmplări neașteptate; a se intimida, a se zăpăci. Se ameți și se fîstîci, cînd se văzu înconjurat de o mulțime de lume, și-l asurzise zgomotul ce se făcea în acel oraș. ISPIRESCU, L. 136. Găinăreasa... își aruncă ochii asupră-i cu o căutătură așa de mîngîioasă și așa de plină de dragoste... încît feciorul de împărat se fîstîci oarecum, dară își ținu firea. id. ib. 185.
• A SE FÂSTÂCÍ mă ~ésc intranz. A fi cuprins de un sentiment de stinghereală (neștiind cum să procedeze în situația creată); a se încurca; a se zăpăci. /Din fâstâc
• A FÂSTÂCÍ ~ésc tranz. A face să se fâstâcească. /Din fâstâc
• făstăci (refl.) v. a-și pierde cumpătul, a se turbura: se făstăci și se ameți când se văzu înconjurat de o mulțime de lume ISP. .
• fîstîcésc (mă) v. refl. (d. fîstîc). Fam. Mă emoționez, mă turbur: nu te uî́ta la el, că se fîstîcește.

Sinonimul cuvântului fâstâcit

Testează-te!