Sinonime rătăcit

Cuvântul „rătăcit” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• vagabond - hoinar, rătăcitor, nestatornic, derbedeu, haimana
• hoinar - vagabond, haimana, plimbăreț, rătăcitor, pribeag, pierde-vară
• răzleț - rătăcit, disparat, izolat, pribeag, dispersat, solitar
• vagabonda - a hoinări, a umbla de colo-colo, a rătăci
• hoinări - a vagabonda, a rătăci, a colinda
• cutreiera - a colinda, a umbla, a străbate, a parcurge, a merge, a peregrina, a hoinări, a vagabonda
• peregrina - a cutreiera, a colinda, a călători, a umbla, a hoinări
• răscolitor - impresionant, formidabil, tulburător
• singur - neînsoțit, răzleț, solitar, unic, numai, exclusiv, doar
• singuratic - retras, solitar, izolat, singur, răzleț, ferit, dosnic, tainic
• sporadic - intermitent, discontinuu, disparat, întâmplător, răzleț
• tenebros - întunecat, sumbru, neguros, misterios, neclar, tainic, ascuns, învăluit
• uimitor - uluitor, stupefiant, tulburător, surprinzător, straniu, extraordinar, minunat, excelent
• furtunos - viforos, vijelios, vifornic, agitat, tulburat, zbuciumat, năvalnic, impetuos, violent
• golan - derbedeu, haimana, huligan, vagabond, teleleu, coate-goale

Dex rătăcit

• rătăcit, ~ă 1 Care a pierdut drumul bun. 2 Care a greșit direcția. 3 De-a ~a Fără o țintă precisă. 4 Care s-a îndepărtat (de un grup) răzleț (1). 5 Singuratic. 6 ( drumuri) Întortocheat și ocolitor. 7 Drumu' ~iților Calea Lactee. 8 Calea ~ă Calea Lactee. 9 Cusătură nedefinită mai îndeaproape. 10-11 , (Persoană) care rătăcește din loc în loc hoinar (3-4), pribeag. 12 Despre care nu se știe unde se află pierdut. 13 a Care a ajuns într-un loc unde nu se aștepta nimeni să se găsească. 14-15 , (Persoană) care s-a înstrăinat de credință. 16-17 , (Persoană) care a păcătuit. 18 Eronat (2). 19 (Rar) Indus în eroare. 20-21 , (Persoană) care greșește prin purtare, prin atitudine. 22 Dezorientat (1). 23-24 , (Persoană) care a pierdut controlul, judecata. 25-26 , (Persoană) cu mintea tulburată. 27 a (; minte) Tulburat. 28 a (; privire) Care se mută dintr-un punct în altul, exprimând nedumerire, nesiguranță, tulburare. 29 a (; privire) Care se fixează în gol. 30 a (; înfățișare, atitudine ) Pierdut. 31 a (Rar; voce) Slabă și șovăitoare.
• RĂTĂCÍT, -Ă, rătăciți, -te, 1. Care a greșit drumul sau a pierdut direcția; dezorientat. ♦ Care greșește prin purtări, prin atitudine; cu mintea întunecată. ♦ (Despre ochi, privire) Care se uită în gol, fără o țintă precisă; care exprimă nedumerire, nesiguranță, tulburare, absență. 2. Care s-a pierdut, s-a înstrăinat de ai săi; răzlețit. – rătăci.

Sinonimul cuvântului rătăcit

Testează-te!