Dicționar de sinonime
Sinonime facere
Cuvântul „facere” are următoarele sinonime:
facere ( substantiv )
- confecționare
- executare
- execuție
- făurire
- realizare
- gătit
- pregătire
- aprindere
- comitere
- creare
- geneză
- naștere
- parturiție
- procreare
- procreație
Sinonime Apropiate
- naștere - facere, apariție, parturiție, ființare, procreație, geneză, origine, obârștie, proveniență
- făcut - facere, realizare, săvârșire, pregătire, preparare, gătire, confecționare, fermecare, farmec
- geneză - origine, gnoză, naștere, facere, apariție, ivire, creație
- fecundare - fecundație, procreare
- înfăptuire - lucrare, realizare, îndeplinire, făurire, producere
- lucrătură - realizare, execuție, uneltire, urzeală, complot, mașinație
- manoperă - lucrare, realizare, executare, intrigă, mașinație, uneltire, cabală
- concepție - idee, gând, viziune, convingere, teorie, teză, viziune, procreare, zămislire
- etnogeneză - naștere, apariție, origine
- preparator - pregătitor, prealabil, premergător, meditator, profesor, educator
- prestație - realizare, acțiune, desfășurare
- saț - îndestulare, îmbuibare, satisfacere, saturare
- speculă - afacere, învârteală, șarlatanie, speculație
- faptă - acțiune, realizare, lucrare, ispravă, înfăptuire, act, operă
- filantropie - dărnicie, mărinimie, generozitate, noblețe, binefacere, dar, donație
Dex facere
- facere 1 Acțiune (1). 2 Faptă (1). 3 ~ de bine Binefacere. 4 Lucru. 5 Ființă (18). 6 Creare (1). 7 Crearea lumii de către Dumnezeu. 8 (; ; Cartea ~rii) Cartea întâi din Vechiul Testament Geneza. 9 Realizare. 10 Construire (1). 11 Executare. 12 Confecționare. 13 Preparare. 14 Prestare. 15 Executare. 16 Poem. 17 (; la latiniștii ardeleni; ) ~ destul Satisfacere. 18 Naștere. 19 ~ înaintea sorocului Avortare (1). 20 (; rar; ) ~a zilei Revărsatul zorilor. 21 Vrăjire. 22 Efect. 23 Posibilitate.
- FÁCERE, faceri, Acțiunea de a (se) face și rezultatul ei. ◊ Facere de bine = binefacere. ♦ (În concepțiile religioase) Crearea lumii de către Dumnezeu. ◊ Facerea sau Cartea facerii = prima carte din Vechiul Testament și prima dintre cele cinci cărți ale lui Moise care alcătuiesc Biblia ebraică; geneza. ♦ Construire, zidire. ♦ Naștere. – face.
- FÁCERE, faceri, Acțiunea de a (se) face și rezultatul ei. ◊ Facere de bine = binefacere. ♦ (În credințele religioase) Creare a lumii de către Dumnezeu. ◊ Facerea sau Cartea facerii = cartea întâi din Vechiul Testament; geneza. ♦ Construire, zidire. ♦ Naștere. – face.
Sinonimul cuvântului facere