Dicționar de sinonime
Sinonime fonic
Cuvântul „fonic” are următoarele sinonime:
fonic ( adjectiv )
- sonor
- acustic
Sinonime Apropiate
- răsunător - vibrant, sonor, impresionant, faimos, memorabil
- fonetism - rostire, pronunțare, pronunție, sunet, sonoritate (limbaj)
- melodic - armonios, melodios, muzical, sonor
- armonios - concordant, simetric, potrivit, echilibrat, regulat, melodios, sonor, plăcut, dulce
- armonie - potrivire, concordie, consens, bună-înțelegere, concordanță, echilibru, simetrie, proporție, muzicalitate
Dex fonic
- -fonic2 Element secund de compunere savantă, cu ajutorul căruia se formează adjective, cu semnificația: 1 Sonor. 2 De sunet. 3 De vorbire.
- fonic1, ~ă 1 Constituit din sunete. 2 Privitor la sunete. 3 ( consoane) Care se pronunță cu vibrarea coardelor vocale sonor. 4 Semnal ~ de ceață Semnal acustic emis de stațiile terestre sau de la bordul navelor pentru avertizarea navigatorilor pe timp de ceață.
- FÓNIC, -Ă, fonici, -ce, 1. Constituit din sunete; privitor la sunete. 2. (Despre consoane) Care se pronunță cu vibrarea coardelor vocale; sonor. – Din phonique.
- FÓNIC, -Ă, fonici, -e, 1. Construit din sunete; privitor la sunete. 2. (Despre consoane) Care se pronunță cu vibrarea coardelor vocale; sonor. – Din phonique.
- FÓNIC, -Ă, fonici, -e, 1. Constituit din sunete, referitor la sunete. 2. Sonor. Consoană fonică.
- FÓNIC, -Ă 1. Format din sunete, privitor la sunete. 2. Sonor. // Element secund de compunere savantă cu semnificația „sonor”, „de sunet”, „de vorbire”, cu ajutorul căruia se formează adjective. .
- FÓNIC, -Ă 1. format din sunete, referitor la sunete. 2. (despre consoane) care se pronunță cu vibrarea coardelor vocale; sonor. (< fr. phonique)
- FÓNIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de sunete; propriu sunetelor. 2) Care constă din sunete. /<fr. phonique
- *fónic, -ă adj. (d. vgr. phoné, voce, după eŭfonic). Acustic. Relativ la sunete, fonetic. V. sonic.
- FÓNIC adj. v. sonor.