Dicționar de sinonime
Sinonime frecare
Cuvântul „frecare” are următoarele sinonime:
frecare ( substantiv )
- fricțiune
- roadere
- fricționare
- rosătură
- tragere
- frecătură
- frecuș
Sinonime Apropiate
- coroziune - erodare, roadere, rosătură, coeziune
- fricțiune - frecare, masaj, certuri, divergențe, neînțelegeri, adversități
- furt - hoție, delapidare, pungășie, sustragere, jaf, escrocherie, furtișag
- mâncătură - rosătură, vătămare
- canonadă - bombardament, tir, tragere
- devotament - fidelitate, atașament, lealitate, abnegație, dăruire, dezinteres, tragere de inimă
- dosire - ascundere, tăinuire, șterpelire, sustragere, pitire
- eroziune - coroziune, mâncătură, roadere, săpare
- extracție - extragere, scoatere, extirpare, origine, sursă, proveniență
- etirare - tragere, trefilare
- evaziune - sustragere, dispariție, evadare
- cursă - alergare, drum, itinerar, capcană, prinzătoare, laț, atragere, ademenire, ispită
- prozelit - atragere, convertire, atașament (religios)
- șantaj - presiune, intimidare, constrângere, înșelăciune, tragere pe sfoară
Dex frecare
- frecare 1 Deplasare forțată și repetată a unui corp pe suprafața altui corp frecuș (1), frecătură (1), frecat1 (1). 2 Interacțiune dintre dintre două corpuri aflate în contact fricțiune (2). 3 Forță exercitată de un corp asupra altuia aflat în mișcare și cu care este în contact fricțiune (3). 4 Efectuare a unor mișcări repetate cu degetele (sau cu palmele) pe coip sau pe o parte a corpului, apăsând frichinire (1). 5 (Pop) Scărpinare. 6 Fricționare. 7 Ștergere apăsată, în toate direcțiile, cu un corp aspru sau moale, pentru a îndepărta murdăria curățare. 8 Lustruire a suprafeței unui obiect, supunând-o presiunii unui corp abraziv în mișcare. 9 Spălare insistentă a obiectelor textile pentru a îndepărta petele de murdărie. 10 Amestecare îndelungată a unui aliment, astfel încât acesta să devină o masă omogenă și pufoasă. 11 Batere a cuiva. 12 Supunere a cuiva la eforturi mari. 13 Examinare riguroasă a cuiva.
- FRECÁRE, frecări, Acțiunea de a (se) freca; frecuș, frecătură (1). ♦ Fenomen care se produce la interacțiunea a două corpuri aflate în contact; forță pe care o exercită un corp asupra altuia când acesta se freacă de el; fricțiune (1). – freca.
- FRECÁRE, frecări, Acțiunea de a (se) freca; frecuș, frecătură (1). ♦ Interacțiune a două corpuri aflate în contact; forță pe care o exercită un corp asupra altuia când acesta se freacă de el; fricțiune(1). – freca.