Dicționar de sinonime
Sinonime fuște
Cuvântul „fuște” are următoarele sinonime:
fuște ( substantiv )
- bâtă
- ciomag
- lance
- măciucă
- suliță
- par
- prăjină
Sinonime Apropiate
- ghioagă - măciucă, ciomag, bâtă
- ciomag - bâtă, băț, măciucă, toroipan, botă
- moacă - bâtă, ciomag, măciucă, cap, zglăvoacă, tartăcuță, prost, redus, cretin
- dârjală - bâtă, ciomag, băț, prăjină, mâner, coadă
- păruială - bătaie, încăierare, ciomăgeală
- suliță - lance
- lance - spadă, șpangă, suliță
- măciucă - ciomag, măciulie
- bată - băț, ciomag, baston
- bătăuș - ciomăgar, mardeiaș, dălcauc
- ciomăgar - bătăuș, haidamac, mardeiaș, ciomăgaș
- ciomăgeală - bătaie, păruială, chelfăneală
- pili - a netezi, a rășpălui, a ajusta, a răzui, a cizela, a șlefui, a se îmbăta, a se chercheli, a se afuma
- pișa - a zdrobi, a mărunți, a sfărma, a bătători, a bătuci, a sâcâi, a plictisi, a cicăli, a agasa
- războinic - luptător, belicos, agresiv, bătăios, certăreț
Dex fuște
- fuște 1 Bâtă. 2 Toiag. 3 Prăjină groasă paliță. 4 Suliță de lemn cu vârful de fier lance. 5 (; fuști) Baionetă.
- FÚȘTE, fuști, Suliță de lemn cu vârful de fier; lance. – fustis.
- FUȘTE ~i f. înv. Suliță de lemn, având la capăt un vârf de fier; lance. /<lat. fustis
- fúște m., pl. fuștĭ (lat. fústis, băț, cĭomag; it. fusto, cotor, fr. fût, condac, patu puștiĭ. V. fuștel, prefuste, afet). Vechĭ. Cĭomag. Suliță. – Și fușt, n., pl. furĭ. – Și azĭ în Rț. fuște, m., fuștel (la ceapă și la războĭu de țesut).
- FÚȘTE s. v. bâtă, ciomag, lance, măciucă, suliță.
- fuște BÎTĂ. CIOMAG. LANCE. MĂCIUCĂ. SULIȚĂ.
- fúște (-e), 1. Bîtă, par, prăjină. – 2. Suliță, lance. – fuștiu. fuște, fușt. fustis (Pușcariu 690; Candrea-Dens., 704; DAR), fusto, fût. și fuscel. – fuștaș ( fustaș), (sulițaș, soldat de infanterie, înarmat cu spadă și lance, care slujea la Sfat și la Palat; proveneau din anumite locuri obligați să îndeplinească acest serviciu și slujeau timp de o lună).
- FUȘTE subst. 1. Fuște, Bucur (Șchei I); -a (Ard). 2. Fuști, Sofronie, mold. (Bal VI); -lă (Cat mold II). 3. Fuștele, Luca, mold. (Glos; 17 A V 236; C Neamț II 14). 4. Fustașul Ift., 1786 (Gorovei, Folticenii 14); – Ion (Î Div); – fam. (Sur XIII) < fustaș „lăncier” (DLR). 5. Fîște, S. (Bîr III), cf. varianta fîștiu = fuște.