Dicționar de sinonime

Sinonime furătură

Cuvântul „furătură” are următoarele sinonime:

furătură ( substantiv )
  • furt
  • furat
  • hoție
  • pungășeală
  • pungășie
  • rapt
  • hoțomănie
  • tâlhărie
  • robălie
  • sfeteriseală
  • sfeterisire
  • tâlhărășug
  • tâlhărire
  • tâlhărșag
  • tâlhușag
  • sfeterismos
  • ciordeală
  • coțcărie
  • șterpeleală
  • șterpelire
  • mangleală
  • șuteală


Sinonime Apropiate

  • fraudă - înșelătorie, furt, hoție, pungășie, șarlatanie, delapidare, escrocherie, coțcărie
  • furt - hoție, delapidare, pungășie, sustragere, jaf, escrocherie, furtișag
  • jecmăneală - jaf, hoție, furt, jefuire
  • pradă - jaf, hoție, captură, spoliere
  • valvârtej - vâltoare, dezordine, învălmășeală, furtunos, iureș
  • vehement - impetuos, nestăpânit, năvalnic, violent, furtunos, furios, iute, aprins, înfocat
  • violent - vehement, dezlănțuit, furtunos, nestăpânit, năvalnic, impulsiv, coleric, belicos, abuziv
  • furtișag - furt, găinărie
  • furtunatic - furtunos, debordant, nestăpânit, dezlănțuit, năvalnic
  • găinărie - coteț, potlogărie, hoție, învârteală
  • impostură - escrocherie, șarlatanie, înșelătorie, fraudă, pungășie
  • mâncătorie - intrigă, uneltire, mașinație, bârfeală, calomnie, delapidare, fraudă, escrocherie, hoție
  • banditism - nelegiuire, crimă, ticăloșie, tâlhărie
  • dezlănțuit - furtunos, impetuos, năvalnic, nestăpânit, nestăvilit
  • dosire - ascundere, tăinuire, șterpelire, sustragere, pitire

Dex furătură

  • furătu (Rar) 1 Furt. 2 Lucru (de) furat.
  • FURĂTÚRĂ, furături, (Rar) Furt, furtișag. – Fura + -ătură.
  • FURĂTÚRĂ, furături, (Rar) Furt, furtișag. Tu m-ai îndemnat la furătură. SBIERA, P. 255.
  • furătúră f., pl. ĭ. Furt: a trăi din furăturĭ. Lucru furat: haĭna asta e furătură.
  • FURĂTÚRĂ s. v. furt.
  • FURĂTU furat, furt, hoție, pungășeală, pungășie, rapt, ( și ) hoțomănie, tîlhărie, robălie, ( și ) sfeteriseală, sfeterisire, tîlhărășug, tîlhărire, tîlhărșag, tîlhușag, (grecism ) sfeterismos, ciordeală, coțcărie, șterpeleală, șterpelire, mangleală, șuteală.
  • furătúră, furături, s.f. – Lucru de furat (loc. Biserica Albă). – Din fura (< lat. furare) + suf. -ătură (DEX, MDA).


Sinonimul cuvântului furătură

Sinonimul cuvântului furătură


Testează-te!