Dicționar de sinonime
Sinonime găbji
Cuvântul „găbji” are următoarele sinonime:
găbji ( verb )
- apuca
- înhăța
- înșfăca
- lua
- prinde
- a apuca
- a înhăța
- a înșfăca
- a lua
- a prinde
Sinonime Apropiate
- înhăța - a apuca, a prinde, a înșfăca, a umfla
- apuca - a lua, a prinde, a înhăța, a înșfăca, a se îndrepta, a porni, a se duce, a merge, a se orienta
- lua - a apuca, a prinde, a înhăța, a înșfăca, a deposeda, a priva, a confisca, a expropria, a ocupa
- captura - a prinde, a aresta, a înhăța, a apuca, a ocupa, a cuprinde, a robi, a cuceri
- tabiet - deprindere, apucătură, nărav, obicei, manie
- întreprinde - a se apuca de, a executa, a face, a presta, a îndeplini
- apucătură - obicei, deprindere, uz, meteahnă, comportare
- căptuși - a dubla, a îngrașă, a pune peste, a îndesa, a ticsi, a burduși, a înghesui, a înhăța, a înșfăca
- cuprinde - a îmbrățișa, a înlănțui, a prinde, a apuca, a include, a conține, a îngloba, a avea, a încăpea
- deprindere - adaptare, acomodare, aclimatizare, însușire, obișnuință, învăț, apucătură, comportare, conduită
- obicei - deprindere, nărav, învăț, obișnuință, apucătură, tabiet, datină, cutumă, uz
- pironi - a fixa, a înțepeni, a țintui, a prinde, a imobiliza, a încremeni, a aținti, a concentra (atenția)
- răzbi - a răzbate, a înainta, a trece, a depăși, a izbuti, a birui, a dovedi, a copleși, a cuprinde
- recepționa - a primi, a prinde, a prelua, a recepta
- sesiza - a observa, a constata, a înregistra, a pricepe, a înțelege, a intui, a prinde, a pătrunde, a arăta
Dex găbji
- găbji 1 A prinde pe neașteptate și fără putință de scăpare pe cineva care a fugit și s-a ascuns a înhăța, a găbui (1). 2 A fura. 3 A prinde pe cineva la strâmtoare. 4 A bate.
- GĂBJÍ, găbjesc, IV. A prinde pe cineva care a fugit, care s-a ascuns; a pune mâna pe cineva; a înhăța, a găbui. ♦ A fura. – găbui.
- GĂBJÍ, găbjesc, IV. (Popular) A prinde (pe cineva) fără veste, a pune mîna pe... găbui. S-a juruit să facă faptă crîncenă și să tragă de-a binelea cu pușca, de i s-o întîmpla să mai găbjească vreun hoțoman de flăcău prin curte. POPA, V. 9. S-a pus la pîndă hoața și pe unul l-a găbjit. CONTEMPORANUL, III 292.
- A GĂBJÍ ~ésc tranz. pop. (ființe) A prinde pe neașteptate și cu putere. /v. a găbui
- găbjì v. Mold. a apuca, a pune mâna. .
- găbăși găbji
- găbși găbji
- găbjésc (nord), găbuĭésc (est) și găbujésc (Cov.) v. tr. (vrus. gabatĭ, a strîmtora, pol. gabać, a prinde. Rudă cu căpuĭesc și zăpsesc). Fam. Pun gabja, prind, apuc: a găbji un hoț. Găbjesc, îndes, bucșesc, umplu tare: lulea găbjită de tutun. – Și gîbjesc (Suc.) și găpșesc (Pt.): îl găpșise asupra faptuluĭ (Simion Mehedințĭ, CL. Febr. 1910, 7). V. gîmb.
- găpșésc, V. găbjesc.
- GĂBJÍ vb. v. apuca, înhăța, înșfăca, lua, prinde.