Dicționar de sinonime
Sinonime găbui
Cuvântul „găbui” are următoarele sinonime:
găbui ( verb )
- apuca
- înhăța
- înșfăca
- lua
- prinde
- a apuca
- a înhăța
- a înșfăca
- a lua
- a prinde
Sinonime Apropiate
- înhăța - a apuca, a prinde, a înșfăca, a umfla
- apuca - a lua, a prinde, a înhăța, a înșfăca, a se îndrepta, a porni, a se duce, a merge, a se orienta
- lua - a apuca, a prinde, a înhăța, a înșfăca, a deposeda, a priva, a confisca, a expropria, a ocupa
- captura - a prinde, a aresta, a înhăța, a apuca, a ocupa, a cuprinde, a robi, a cuceri
- tabiet - deprindere, apucătură, nărav, obicei, manie
- întreprinde - a se apuca de, a executa, a face, a presta, a îndeplini
- apucătură - obicei, deprindere, uz, meteahnă, comportare
- căptuși - a dubla, a îngrașă, a pune peste, a îndesa, a ticsi, a burduși, a înghesui, a înhăța, a înșfăca
- cuprinde - a îmbrățișa, a înlănțui, a prinde, a apuca, a include, a conține, a îngloba, a avea, a încăpea
- deprindere - adaptare, acomodare, aclimatizare, însușire, obișnuință, învăț, apucătură, comportare, conduită
- obicei - deprindere, nărav, învăț, obișnuință, apucătură, tabiet, datină, cutumă, uz
- pironi - a fixa, a înțepeni, a țintui, a prinde, a imobiliza, a încremeni, a aținti, a concentra (atenția)
- răzbi - a răzbate, a înainta, a trece, a depăși, a izbuti, a birui, a dovedi, a copleși, a cuprinde
- recepționa - a primi, a prinde, a prelua, a recepta
- sesiza - a observa, a constata, a înregistra, a pricepe, a înțelege, a intui, a prinde, a pătrunde, a arăta
Dex găbui
- găbui 1 A găbji (1). 2 (Subiectul este pușca) A nimeri. 3 A pune stăpânire pe ceva.
- GĂBUÍ, găbuiesc, IV. A găbji. – gabat, habaty.
- GĂBUÍ, găbuiesc, IV. (Popular) A pune mîna (pe cineva sau pe ceva), a prinde fără veste, la strîmtoare, de unde nu mai poate scăpa. Trecură pe lîngă japșa în care se băgase afund tîrlașul, dar nu-l găbuiră. SANDU-ALDEA, U. P. 49. Mă sui încetișor în teiul care te adormea de mirosul floarei, bag mîna în scorbură, unde știam, și norocul mieu!... găbuiesc pupăza pe ouă. CREANGĂ, A. 53.
- A GĂBUÍ ~iésc tranz. pop. v. A GĂBJI. /<ucr. habatj
- găbuì v. Mold. a prinde, a pune mâna pe: baba găbuiește găina și o apucă de coadă CR. .
- găbjésc (nord), găbuĭésc (est) și găbujésc (Cov.) v. tr. (vrus. gabatĭ, a strîmtora, pol. gabać, a prinde. Rudă cu căpuĭesc și zăpsesc). Fam. Pun gabja, prind, apuc: a găbji un hoț. Găbjesc, îndes, bucșesc, umplu tare: lulea găbjită de tutun. – Și gîbjesc (Suc.) și găpșesc (Pt.): îl găpșise asupra faptuluĭ (Simion Mehedințĭ, CL. Febr. 1910, 7). V. gîmb.
- GĂBUÍ vb. v. apuca, înhăța, înșfăca, lua, prinde.
- găbui APUCA. ÎNHĂȚA. ÎNȘFĂCA. LUA. PRINDE.