Dicționar de sinonime
Sinonime genial
Cuvântul „genial” are următoarele sinonime:
genial ( adjectiv )
- supradotat
- excepțional
- supra-inteligent
Alte sinonime:
- de geniu
- formidabil
- fără egal
- ieșit din comun
Sinonime Apropiate
- special - deosebit, aparte, distinct, excepțional, singular, unic
- splendid - minunat, admirabil, măreț, superb, magnific, strălucit, uimitor, excepțional, grandios
- formidabil - extraordinar, uimitor, grozav, teribil, colosal, fantastic, gigantic, excepțional
- incomparabil - extraordinar, unic, nepereche, excepțional, fără asemănare
- negrăit - nespus, nerostit, inexprimabil, indicibil, grozav, extraordinar, formidabil, excepțional, deosebit
- neobișnuit - deosebit, excepțional, anormal, nefiresc, insolit, bizar, năstrușnic, singular, excentric
- nepereche - impar, fără soț, unic, excepțional, fără egal
- ales - deosebit, distins, superior, eminent, remarcabil, fin, delicat, ilustru, excepțional
- epocal - colosal, excepțional, covârșitor, memorabil
- excelent - admirabil, minunat, încântător, excepțional, eminent, superb, deosebit, remarcabil, extraordinar
- extraordinar - excepțional, fantastic, fabulos, nemaipomenit, grozav, formidabil, gigantic, miraculos, nespus
- capodoperă - creație, operă, realizare genială
- emerit - distins, ales, prestigios, excepțional, valoros, experimentat, versat, priceput
- geniu - dar excepțional, talent imens
- minunat - încântător, splendid, magnific, admirabil, fermecător, feeric, excepțional, uimitor, superb
Dex genial
- genial, ~ă 1 ( persoane) Înzestrate cu geniu. 2 ( însușiri, acțiuni, opere ) De geniu.
- GENIÁL, -Ă, geniali, -e, Înzestrat cu geniu; de geniu, care dovedește genialitate. – Din génial.
- GENIÁL, -Ă, geniali, -e, 1. (Despre persoane) Înzestrat cu geniu. Zola este o personalitate genială, un temperament uriaș de poet epic. DEMETRESCU, O. 165. 2. (Despre însușiri, idei, acțiuni, opere) De geniu, creat de un geniu, care dovedește genialitate. O deosebită însemnătate prezintă pentru masele largi de oameni ai muncii studierea genialelor opere ale clasicilor marxism-leninismului. SCÎNTEIA, 1953, 2708. Sub această frunte înaltă s-au născut gînduri geniale. STANCU, U.R.S.S. 38. Unii spun că e o lucrare genială. C. PETRESCU, C. V. 242. ◊ (Adverbial) Oricît de genial tăiate ar fi formele unei statui, ea niciodată nu ne va putea reda acele linii moi, pătimașe, calde, care caracterizează un trup frumos, viu. GHEREA, ST. CR. II 50. – Pronunțat: -ni-al.
- GENIÁL, -Ă Care are geniu; de geniu. .
- GENIÁL, -Ă care are geniu; de geniu. (< fr. génial, it. geniale)
- GENIÁL ~ă (~i, ~e) 1) (despre persoane) Care are geniu; înzestrat cu calități creatoare deosebite. Matematician ~. 2) Care este caracteristic pentru genii; de geniu. Invenție ~ă. Lucrare ~ă. /<fr. génial
- genial a. înzestrat cu geniu: cap genial.
- *geniál, -ă adj. (lat. genialis). Care depinde de natura persoaneĭ. Care are geniŭ (inteligență superioară): om genial. Care denotă geniu: ideĭe genială. Adv. În mod genial.