Dicționar de sinonime
Sinonime gonire
Cuvântul „gonire” are următoarele sinonime:
gonire ( substantiv )
- hăituire
- izgonire
- surghiunire
- montă
- bătaie
- goană
- hăituială
- scornire
- stârnire
- zgornire
- alungare
- exilare
- ostracizare
- proscriere
- relegare
- relegație
- împreunare
- montare
- sărit
Sinonime Apropiate
- goană - fugă, alergare, cursă, viteză, hăituială, stârnire, haită, împreunare, montă
- hăituială - fugărire, goană, stârnire, gonire, alungare
- instalație - montare, așezare, aparatură, mecanism, mașini
- păruială - bătaie, încăierare, ciomăgeală
- regiza - a monta, a pune în scenă, a organiza, a conduce
- serviabil - săritor, amabil, îndatoritor, complezent, prevenitor, inimos
- trânteală - bătaie
- zori - auroră, răsărit, faptul zilei, revărsat
- fantezie - imaginație, închipuire, reverie, plăsmuire, scornire, născocire, ficțiune, himeră, iluzie
- favorabil - prielnic, avantajos, propice, priincios, binevoitor, generos, săritor, amabil, adecvat
- galop - fugă, goană, alergătură
- imbold - îndemn, stimulent, impuls, pornire, stimul, stârnire
- instiga - a ațâța, a incita, a întărâta, a provoca, a monta, a răzvrăti
- iureș - asalt, năvală, atac, goană, fugă, alergare
- îmbina - a împreuna, a asambla, a monta, a fixa, a prinde, a încheia, a asocia, a reuni, a împleti
Dex gonire
- gonire 1 Fugărire. 2 Alungare a vânatului spre locul de pândă al vânătorilor gonit1. 3 Vânare. 4 Pescuire. 5 Prigonire. 6 Alungare. 7 (; în superstiții) Îndepărtare a unui rău (prin amenințări sau prin formule magice) gonit1. 8 Concediere. 9 Urmărire a unei ținte, a unui ideal gonit1. 10 Frecventare. 11 ( vite) Împreunare. 12 Alergare. 13 ( autovehicule) Deplasare cu viteză (mare) gonit1.
- GONÍRE, goniri, Faptul de a (se) goni; alungare. – goni.
- goni 1 A urmări în fugă a fugări. 2 A alunga vânatul spre locul de pândă al vânătorilor. 3 A vâna. 4 A pescui. 5 A prigoni. 6 A alunga. 7 (; în superstiții) A îndepărta un rău (prin amenințări sau prin formule magice). 8 A concedia (în mod brusc). 9 A urmări (o țintă, un ideal). 10 A frecventa. 11-12 ( vite) A se împreuna. 13 A alerga. 14 ( autovehicule) A merge cu viteză mare.
- GONÍ, gonesc, IV. 1. A fugi după cineva, a urmări în fugă (pentru a prinde, pentru a face să se grăbească etc.); a fugări; a alunga vânatul spre locul de pândă al vânătorilor. ◊ Păsările se goneau printre ramuri. ♦ A urmări (o țintă, un ideal). 2. A alunga, a izgoni. 3. A alerga, a fugi. 4. și (Despre vitele cornute) A se împerechea pentru reproducere. – Din goniti.
Sinonimul cuvântului gonire