Dicționar de sinonime
Sinonime îmbina
Cuvântul „îmbina” are următoarele sinonime:
îmbina ( verb )
- a împreuna, a asambla, a monta, a fixa, a prinde, a încheia
- a asocia, a reuni, a împleti, a conjuga
- a combina, a amesteca, a lega, a îngemăna, a întrețese
Alte sinonime:
- asambla
- a uni
- îmbuca
- a [se] combina
- a [se] împreuna
- a [se] îngemăna
- a [se] uni
- uni
- a [se] împleti
- a [se] conjuga
- a [se] păsăli
- a [se] lega
- a [se] reuni
Sinonime Apropiate
- împreuna - a îmbina, a asambla, a fixa, a reuni, a împerechea, a (se) asocia, a (se) întruni, a (se) lega, a (se) uni
- amesteca - a combina, a îmbina, a reuni, a alia, a asocia, a pune împreună, a interveni, a se băga, a participa
- lega - a înnoda, a uni, a reuni, a împreuna, a îmbina, a asocia, a pansa, a bandaja, a obloji
- asambla - a reuni, a împreuna, a monta, a îmbina, a uni, a armoniza
- combina - a îmbina, a împreuna, a reuni, a îngemăna, a compune, a comasa, a pune la cale, a plănui, a urzi
- combinație - îmbinare, împreunare, reunire, compunere, îngemănare, aranjament, plan, proiect, urzire
- grupa - aduna, a reuni, a comasa, a strânge, a asambla, a asocia, a aranja, a clasifica, a distribui
- împleti - a tricota, a îmbina, a uni, a asorta, a conjuga
- încheia - a îmbina, a uni, a alcătui, a sfârși, a isprăvi, a termina, a epuiza, a contracta, a se lega
- întrețese - a îmbina, a combina
- asocia - a se însoți, a se grupa, a se uni, a se lega, a se întovărăși, a se prinde
- conjuga - a îmbina, a uni, a împleti
- contracta - a încheia, a fixa, a conveni, a căpăta, a lua, a prinde, a face, a se strânge, a se chirci
- alia - a reuni, a întovărăși, a solidariza, a împreuna, a amesteca
- pactiza - a se asocia, a se reuni, a se învoi, a se înțelege
Dex îmbina
- îmbina 1-2 A (se) asocia pentru a realiza un tot a (se) alătura, a (se) împreuna, a (se) îngemăna, a (se) lega, a (se) uni. 3 Se ~nă ziua cu noaptea Se spune când începe să se facă ziuă.
- ÎMBINÁ, îmbín, I. și A (se) lega, a (se) uni, a (se) împreuna, a (se) asocia pentru a realiza un tot; a (se) îngemăna. – *imbinare.
- ÎMBINÁ, îmbín, I. și A (se) lega, a (se) uni, a (se) împreuna, a (se) asocia pentru a realiza un tot; a (se) îngemăna. – Probabil *imbinare.
- ÎMBINÁ, îmbín, I. A împreuna, a împleti, a face să se lege strîns două sau mai multe elemente (concrete sau abstracte) pentru a obține un tot; a uni. Viața dovedește că numai cel ce știe să îmbine munca practică cu munca de ridicare a nivelului său ideologic obține succese, oricare ar fi domeniul în care își desfășoară activitatea. LUPTA DE CLASĂ, 1953, 3-4, 55. Poporul nostru îmbină, în munca și lupta sa pentru pace, hotărîrea cea mai dîrză cu vigilența cea mai ascuțită împotriva ațîțătorilor la război. SCÎNTEIA, 1952, 2524. În prima fază... își îmbină întotdeauna sensibilitatea cu imaginile naturii. IBRĂILEANU, S. 126. ◊ Fruntea i se încreți, încît sprîncenele aproape i se îmbinară. CAMILAR, N. II 177. Un răsunet tînguios se îmbină cît strigătele de veselie. ODOBESCU, S. I 184.
- A SE ÎMBINÁ pers. 3 se îmbínă intranz. (despre elemente concrete sau abstracte) A se uni formând un tot organic; a se împreuna; a se contopi; a se confunda. /<lat. imbinare
Antonime îmbina
- A îmbina ≠ a dezuni
- A (se) îmbina ≠ a (se) dezbina, a (se) separa