Dicționar de sinonime

Sinonime grupare

Cuvântul „grupare” are următoarele sinonime:

grupare ( substantiv )
  • grup
Alte sinonime:
  • comasare
  • categorie
  • partidă
  • tabără
  • parte
  • partid
  • structură
  • ansamblu
  • colectivitate


Sinonime Apropiate

  • strat - patul, răzor, brazdă, sediment, depozit, pătură, categorie, clasă, grupare
  • trupă - oaste, armată, oștire, grupare, ansamblu, grup
  • facțiune - grup, grupare, partidă
  • federație - grupare, reuniune, alianță, coaliție
  • lagăr - tabără, campament, castru, uniune, grupare
  • ligă - uniune, asociație, confederație, grupare
  • asociație - societate, grupare, însoțire, tovărășie
  • bloc - stei, bolovan, imobil, construcție (cu etaje), alianță, grup, coaliție, grupare
  • categorie - clasă, grupare, fel, gen, speță, soi, chip, fel, gen
  • cartel - monopol, grupare, asociere, înțelegere, coaliție
  • tabără - campament, bivuac, lagăr, castru, cantonament, partidă, grupare
  • colonie - dominație, posesiune (teritorială), grup, grupare, ceată, parfum, apă de colonia
  • șatră - cort, baracă, șopron, țigani, grup de romi
  • șleahtă - bandă, grup, adunătură
  • tagmă - breaslă, castă, grup, cin

Dex grupare

  • grupare 1 Adunare la un loc a unor obiecte, persoane, animale, plante etc reunire. 2 Comasare. 3 Repartizare pe categorii. 4 Alăturare la o mișcare, la un curent, la un conducător (militând pentru o idee). 5 Colectiv. 6 Întrunire temporară de subunități, unități diferite sub o comandă unică în vederea unei misiuni de luptă. 7 Ansamblu de atomi legați între ei, a căror prezență în molecula unei substanțe determină o funcție chimică. 8 Grup (11). 9 ~ patronală Grupare (1) de interese formată de patroni de întreprinderi și opusă sindicatelor muncitorești. 10 ~ socială Categorie socială.
  • GRUPÁRE, grupări, Acțiunea de a (se) grupa și rezultatul ei; ceea ce se grupează laolaltă. – grupa.
  • GRUPÁRE, grupări, 1. Acțiunea de a (se) grupa și rezultatul ei. Tabloul este o capodoperă ca execuție, tehnică, grupare, lumină, colorit etc. GHEREA, ST. CR. II 63. 2. Colectivitate de persoane reunite printr-o comunitate de idei, de concepții sau de interese; grup. Scindarea Europei este o urmare a politicii puterilor occidentale, îndreptată spre crearea unei grupări militare de state vest-europene. SCÎNTEIA, 1954, 2898. 3. (; uneori determinat prin «funcțională») Reunire de doi sau mai mulți atomi a căror prezență în molecula unei substanțe determină o funcție chimică.


Sinonimul cuvântului grupare

Sinonimul cuvântului grupare


Testează-te!