Dicționar de sinonime
Sinonime găinar
Cuvântul „găinar” are următoarele sinonime:
găinar ( substantiv )
- potlogar
- hoț
- pungaș
- coțcar
- borfaș
- șarlatan
- escroc
Alte sinonime:
- cătușă
- chingă
- erete
- uliu
- bișnițar
- fur
Sinonime Apropiate
- șarlatan - escroc, impostor, pungaș, hoțoman, potlogar, panglicar
- coțcar - șarlatan, escroc, pungaș, hoțoman
- fraudă - înșelătorie, furt, hoție, pungășie, șarlatanie, delapidare, escrocherie, coțcărie
- șnapan - șarlatan, pungaș, escroc, potlogar, impostor
- borfaș - pungaș, hoț, găinar
- farsor - păcălici, posnaș, glumeț, mincinos, escroc, coțcar, impostor, șarlatan, șnapan
- furt - hoție, delapidare, pungășie, sustragere, jaf, escrocherie, furtișag
- găinărie - coteț, potlogărie, hoție, învârteală
- geambaș - negustor, samsar (de cal), șarlatan, hoț, escroc
- hoț - pungaș, fur, borfaș, lotru, tâlhar, mână-lungă, ștrengar, șiret, isteț
- impostor - șarlatan, escroc, pungaș, farsor, șnapan
- impostură - escrocherie, șarlatanie, înșelătorie, fraudă, pungășie
- spărgător - hoț, pungaș, jefuitor
- șmecher - șiret, pehlivan, șoltic, viclean, șarlatan, afacerist, hoțoman
- tripotaj - escrocherie, potlogărie, înșelătorie
Dex găinar
- găinar 1 Vânzător de găini. 2 Vânzător de păsări de curte vii. 3 Păzitor și îngrijitor de găini. 4 Hoț de găini. 5 Borfaș. 6 Șantajist mărunt. 7 Denumire dată jandarmilor care se lăsau mituiți cu lucruri mărunte sau sume mici. 8 Persoană care se ocupă de afaceri ilicite mărunte. 9 Un fel de uliu cobaț, hârău, hereu, herete, porumbariu, uliu-găinilor, uliu-de-porumbei. 10 Coteț. 11 (; ; ~e) Bucăți de lemn prinse pe căpriori pentru a-i ține mai bine încheiați și pentru a mări rezistența la vânt.
- GĂINÁR, găinari, 1. Vânzător de găini sau, , de păsări de curte vii. 2. Hoț de găini; hoț de lucruri mărunte, borfaș. ♦ Persoană care se ocupă de afaceri ilicite mărunte. – Găină + -ar.
- GĂINÁR, găinari, 1. Vînzător de găini. O găină grasă, cum îs la casa omului, nu mortăciuni de la găinari. La TDRG. 2. Hoț de găini; hoț de lucruri mărunte; borfaș, potlogar. Un găinar înrăutățit. Fura de ici, fura de colo, ieșea în calea femeilor, – sînge nu vărsa, parcă îi era frică să dea prea tare cu bîta. SADOVEANU, O. VII 359. Întimplările astea nu se dovedeau pricinuite de niscaiva găinari, fiindcă nu s-a aflat nici o lipsă. POPA, V. 9. ♦ Denumire dată în trecut jandarmilor și polițiștilor care se lăsau mituiți cu lucruri mărunte sau cu sume mici de bani. Cum e Neguși găinar, ce-o să-i mai frece pe unii, să tragă de la ei ceva. DUMITRIU, B. F. 80. Dacă-l va prinde un găinar, adică un jandarm, să-l ia cu vorba. PAS, Z. III 76. – Pronunțat: gă-i-.