Dicționar de sinonime

Sinonime harțag

Cuvântul „harțag” are următoarele sinonime:

harțag ( substantiv )
  • răstire
  • burzuluială
  • supărare


Sinonime Apropiate

  • zăduf - caniculă, arșiță, zăpușeală, necaz, supărare, pornire
  • fiere - colecist, vezică biliară, bilă, venin, necaz, amărăciune, amar, supărare, răutate
  • indispoziție - supărare, suferință, deprimare
  • insatisfacție - nemulțumire, supărare, jenă, indispoziție
  • iritație - inflamare, enervare, supărare, revoltă, reacție
  • mâhnire - întristare, supărare
  • necaz - neajuns, belea, bucluc, supărare, pacoste, impas, pocinog, dificultate, păs
  • amărăciune - necaz, supărare, amăreală, tristețe, mâhnire
  • bănat - supărare
  • catran - gudron, smoală, păcură, supărare, furie, venin
  • nemulțumire - supărare, mâhnire, indispoziție, neplăcere, neajuns, inconvenient, necaz
  • păs - supărare, necaz, neajuns, suferință, durere, povară, neliniște, frământare, grijă

Dex harțag

  • harțag arțag
  • HARȚÁG arțag.
  • HARȚÁG ~uri n. v. ARȚAG.
  • harțag n. Mold. V. arțag.
  • harțág n., pl. urĭ (ung. harcag, întîlnire, încăĭerare, luptă). Vechĭ. Încăĭerare, harță. Azĭ. Est. Gust de ceartă. Tot arțagu îșĭ are pîrțagu (Triv.), unu gata de ceartă dă peste altu care-l învață minte. – În vest arțag, în Ban. hărțag.
  • arțag 1 (; detașamente armate) Hărțuire 2 Luptă 3 Pornire spre ceartă. 4 Plâns cu h~ Plâns nervos care cu cât încerci să-l domolești, cu atât se întețește. 5 (Rar; ) A-și găsi ~ul cu cineva A se trezi într-o dispută cu cineva cu chef de ceartă. 6 Tot ~ul își găsește pârțagul Orice naș își are nașul. 7 Părul de la ceafă.
  • ARȚÁG, arțaguri, ( și ) Pornire spre ceartă, chef de ceartă. – Din harcag.
  • ARȚÁG, arțaguri, Pornire spre ceartă, chef de sfadă, de gîlceavă. Potrivit mijloacelor pe care le dobîndeai, luai față de ea atitudini de arțag, de descurajare, de răzvrătire. PAS, Z. I 10. În ziua aceea se sculase cu arțag, de aceea copiii tremurau ca varga așteptîndu-i întrebările. CARAGIALE, S. 8. ◊ A avea (sau a fi pus pe) arțag = a fi pus pe ceartă. Se vedea cît de colo că-i pus pe arțag. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, 112. 6/6. A-și găsi arțagul cu cineva = a-și găsi beleaua cu cineva. Vai de mămulica mea!... De-acum mi-am găsit arțagu cu cucoana. ALECSANDRI, T. I 185. – Variantă: harțág (CREANGĂ, P. 298, ARHIVA R. I 108)
  • ARȚÁG, arțaguri, Pornire spre ceartă, chef de ceartă. – harcag.
  • ARȚÁG ~uri n. pop. Pornire spre ceartă; chef de ceartă. /<ung. harcag


Sinonimul cuvântului harțag

Sinonimul cuvântului harțag


Testează-te!