Dicționar de sinonime
Sinonime imoralitate
Cuvântul „imoralitate” are următoarele sinonime:
imoralitate ( substantiv )
- nemoralitate
- corupție
- obscenitate
- decadență
- decădere
- depravare
- desfrânare
- desfrâu
- destrăbălare
- dezmăț
- perdiție
- perversitate
- perversiune
- pervertire
- pierzanie
- pierzare
- stricăciune
- viciu
- deșănțare
- aselghiciune
- aselghie
- desfătare
- preacurvie
- preacurvire
- preaiubire
- descompunere
- putreziciune
- putrefacție
- putrejune
- impudoare
- indecență
- necuviință
- nerușinare
- pornografie
- scabrozitate
- trivialitate
- vulgaritate
- impudicitate
- licență
- licențiozitate
- mascara
- măscară
- măscăriciune
- măscărie
- scârnăvie
- faptă imorală
- lubricitate
- purtare imorală
Sinonime Apropiate
- dezmăț - destrăbălare, desfrânare, desfrâu, decadență, perdiție, corupție, depravare, imoralitate, perversitate
- corupție - desfrâu, imoralitate, desfrânare, dezmăț, perdiție, decadență, stricăciune, venalitate
- perdiție - dezmăț, destrăbălare, corupție
- licență - brevet, patentă, autorizație, permis, necuviință, vulgaritate, indecență
- măscară - necuviință, trivialitate, obscuritate, grosolănie
- nerușinare - necuviință, impertinență, obrăznicie, nesimțire, insolență, neobrăzare, indecență, vulgaritate
- obscenitate - imoralitate, indecență, trivialitate, murdărie
- decadență - declin, regres, degradare, depravare, corupție, imoralitate
- pierzanie - moarte, pieire, prăpăd, degradare, corupție, decădere
- indecență - necuviință, nerușinare
- desfătare - plăcere, delectare, încântare, veselie, bucurie, deliciu, voluptate, dezmăț, corupție
- desfrânare - dezmăț, corupție
- desfrâu - dezmăț, corupție, orgie
- degradare - înjosire, ruinare, decădere, regres, depreciere, uzare, declasare, corupție, destrăbălare
- mahalagism - bârfeală, clevetire, defăimare, calomnie, mitocănie, mojicie, necuviință, vulgaritate, grosolănie
Dex imoralitate
- imoralitate 1 Caracter a ceea ce este imoral. 2 Comportare, faptă, vorbă imorală. 3 Nelegiuire.
- IMORALITÁTE, (2) imoralități, 1. Caracterul a ceea ce este imoral. 2. Comportare, faptă, vorbă imorală. – Din immoralité.
- IMORALITÁTE Caracterul a ceea ce este imoral; lipsă de principii morale. ♦ (Concretizat) Purtare, faptă, atitudine imorală.
- IMORALITÁTE Caracterul a ceea ce este imoral. ♦ Purtare, faptă imorală; desfrânare. .
- IMORALITÁTE 1. caracterul a ceea ce este imoral. 2. comportare, faptă imorală. (< fr. immoralité)
- IMORALITÁTE f. 1) Caracter imoral. 2) Faptă sau comportare imorală. /<fr. immoralité
- imoralitate f. caracterul celui imoral.
- *imoralitáte f. (d. imoral; fr. immoralité). Caracteru de a fi imoral: imoralitatea unuĭ romanț. Faptă de om imoral.
- IMORALITÁTE s. 1. (rar) nemoralitate. (Moralitate și ~.) 2. v. corupție. 3. v. obscenitate.
Antonime imoralitate
- Imoralitate ≠ moralitate
Sinonimul cuvântului imoralitate