Sinonime imprecație

Cuvântul „imprecație” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• înjurătură - injurie, imprecație, ocară, sudalmă, ofensă, insultă
• maledicție - blestem, imprecație, ocară
• blasfemie - calomnie, hulă, injurie, înjurătură
• blestem - imprecație, maledicție, afurisenie, dezastru, potop, flagel, catastrofă, nenorocire
• ultraj - injurie, ofensă, jignire, afront
• înjura - a drăcui, a sudui, a ofensa, a insulta, a blestema
• afurisi - a excomunica, a blestema
• afurisit - blestemat, rău, ticălos, mizerabil, antipatic
• anatemă - afurisenie, excomunicare, blestem
• drăcie - minunăție, ciudățenie, bazaconie, drăcărie, ștrengărie, poznă, blestemăție, năzbâtie, drăcovenie
• drăcui - a înjura, a blestema
• împelițat - afurisit, poznaș, îndrăcit, rău, blestemat
• damna - a condamna, a blestema
• filipică - discurs (critic), invectivă, pamflet, critică, reproș
• insultă - jignire, ofensă, ultragiu, injurie, ocară, defăimare

Dex imprecație

• imprecație 1 Blestem. 2 Figură de stil care conține un blestem.
• IMPRECÁȚIE, imprecații, Blestem; ocară. ♦ Figură de stil care conține un blestem. – Din imprécation, imprecatio.
• IMPRECÁȚIE, imprecații, Blestem; injurie, ocară. Profesorul mai rosti cîteva imprecații... și plecă furtunos. PAS, Z. IV 168. Dincolo, un grup... care izbucnea în imprecații și deznădăjduite strigăte. CAMIL PETRESCU, P. V. 16. Începe a pierde răbdarea și a rosti un șir de imprecații. ALECSANDRI, O. P. 93.
• IMPRECÁȚIE Blestem; injurie, ocară. ♦ Figură de stil care conține un blestem. .
• IMPRECÁȚIE 1. blestem; injurie, ocară. 2. figură de stil care conține un blestem. (< fr. imprécation, lat. imprecatio)
• IMPRECÁȚIE ~i f. 1) Invocare a urgiei divine asupra cuiva; blestem. 2) Cuvânt sau expresie prin care cuiva i se dorește răul; blestem. 3) Figură de stil care conține astfel de cuvinte sau expresii. /<lat. imprecatio, ~onis, fr. imprecation
• imprecațiune imprecație
• imprecați(un)e f. 1. invocarea răsbunării divine în contra cuiva; 2. figură de retorică prin care se invoacă nenorociri asupra cuiva.
• *imprecațiúne f. (lat. imprecatio, -ónis). Blestem, maledicțiune. Ret. O figură pin care ĭnvocĭ nenorocire asupra cuĭ-va, cu alte cuvinte, tot blestem, ca: bată-l Dumnezeŭ! – Și -áție.
• imprecație

Sinonimul cuvântului imprecație

Testează-te!