Dicționar de sinonime
Sinonime irupe
Cuvântul „irupe” are următoarele sinonime:
irupe ( verb )
- a năvăli
- a țâșni
- a se revărsa
- a erupe
- a izbucni
Alte sinonime:
- a răbufni
- a năsădi
- a bui
- a bujdi
- a bușni
- a buti
Sinonime Apropiate
- țâșni - a sări, a izbucni, a erupe, a da buzna, a se repezi, a năvăli
- erupe - a țâșni, a irupe, a invada, a năvăli
- izbucni - a erupe, a țâșni, a bufni, a răbufni, a exploda, a se declanșa, a se dezlănțui
- erupție - irupere, izbucnire, țâșnire, împroșcare, (med.) exantem, eritem, urticarie
- pufni - a izbucni, a țâșni
- năboi - a năvăli, a se revărsa
- bufni - a izbi, a lovi, a izbucni, a erupe
- părăsi - a lăsa, a abandona, a evacua, a pleca, a înceta, a întrerupe, a renunța, a neglija, a conteni
- puhoi - torent, șuvoi, râu, revărsare, val
- potop - diluviu, inundație, revărsare, dezastru, catastrofă, prăpăd, urgie, noian, mulțime
- sălta - a ridica, a înălța, a sări, a zvâcni, a țâșni, a crește, a se dezvolta
- sista - a întrerupe, a suspenda, a opri
- trâmbă - talaz, val, vârtej, revărsare
- zori - auroră, răsărit, faptul zilei, revărsat
- zvâcni - a țâșni, a zbughi, a sări (brusc), a palpita, a fremăta
Dex irupe
- irupe 1-2 (A ieși la iveală sau) a se manifesta brusc și cu putere a izbucni, a năpădi. 3 A se revărsa.
- IRÚPE, irúp, III. A ieși la iveală sau a se manifesta brusc și cu putere, a izbucni; a năvăli, a năpădi; a intra cu violență. ♦ A se revărsa, a deborda. – Din irrumpere (după rupe).
- IRÚPE, irúp, III. A ieși la iveală sau a se manifesta dintr-o dată și cu putere, a izbucni; a năvăli, a năpădi; a intra cu violență. ♦ a se revărsa, a deborda. – Din irrumpere (după rupe).
- IRÚPE, irúp, III. A ieși la iveală dintr-o dată și cu putere, a izbucni; a năvăli, a intra cu violență. erupe. () Izbucni în rîs, fără motiv, numai fiindcă irupea toată tinerețea voioasă din ea. C. PETRESCU, C. V. 14. – Variantă: irúmpe (CAMIL PETRESCU, U. N. 199) III.
- IRÚPE III A izbucni; a năvăli, a intra cu violență. .
- IRÚPE intr. a se ivi, a se manifesta brusc, cu mare putere; a izbucni, a țâșni. (după lat. irrumpere)
- A IRÚPE irúp intranz. 1) (despre acțiuni, stări, fenomene ale naturii etc.) A începe brusc și cu violență; a se stârni; a izbucni; a se dezlănțui; a se declanșa. 2) (despre lichide, aburi, gaze) A ieși cu putere printr-o deschizătură îngustă; a țâșni; a izbucni. 3) (despre persoane) A intra cu violență. 4) (despre ape curgătoare) A ieși din albie; a trece peste maluri; a se revărsa; a deborda. /<lat. irrumpere
- irumpe irupe
- IRÚMPE III irupe.
- IRÚMPE III. irupe.