Sinonime izbuti

Cuvântul „izbuti” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• ajunge - a sosi, a veni, a reuși, a izbuti, a răzbate, a deveni, a se îmbogăți, a se realiza, a parveni
• izbutit - reușit, realizat, valoros, prețios
• nimerit - potrivit, adecvat, convenabil, corespunzător, oportun, recomandabil, util, reușit, izbutit
• birui - a învinge, a izbândi, a înfrânge, a răzbi, a depăși
• descurca - a lămuri, a limpezi, a elucida, a descâlci, a netezi, a face față, a izbuti, a soluționa, a reuși
• răzbate - a reuși, a răzbi, a depăși, a trece (înainte), a străbate, a pătrunde, a se strecura, a ajunge
• răzbi - a răzbate, a înainta, a trece, a depăși, a izbuti, a birui, a dovedi, a copleși, a cuprinde
• stângaci - neîndemânatic, inabil, neajutorat, nereușit, mediocru, primitiv, slăbuț
• triumfa - a birui, a jubila, a reuși
• valoros - prețios, important, scump, reușit, capabil, merituos
• cocoța - a se cățăra, a se urca, a se sui, a parveni
• hălădui - a trăi, a sălășlui, a locui, a izbuti, a înainta, a merge, a propăși
• inaplicabil - nepractic, neizbutit, inutil, eșuat, ratat
• insucces - eșec, nereușită, neizbândă, cădere, înfrângere
• ispravă - faptă, treabă, lucrare, realizare, reușită, izbândă, succes, aventură, bravură

Dex izbuti

• izbuti 1-2 A reuși. 3 A se însănătoși.
• IZBUTÍ, izbutesc, IV. și A duce ceva la bun sfârșit; a reuși, a izbândi. –
• IZBUTÍ, izbutesc, IV. A duce la bun sfîrșit, a termina cu bine; a reuși, a izbîndi. Cu blîndeță și cu vorbă bună izbutea să le facă pe toate la vremea lor. MIRONESCU, S. A. 124. În cele mai de pe urmă izbuti fata să rănească pe balaur. ISPIRESCU, L. 18. Văzînd el, dracul, că și aici n-a izbutit nemica, crîșca din măsele. CREANGĂ, P. 145. ◊ Noi trebuie să izbutim în tot ce începem, cu orice preț. CAMILAR, TEM. 100. Am izbutit ori de cîte ori te-am ascultat. ISPIRESCU, L. 21.
• A IZBUTÍ ~ésc 1. intranz. A avea succes; a reuși. ~ la examen. 2. tranz. A obține după o serie de eforturi; a reuși. ~ să publice materialul. /<sl. izbyti
• izbutì v. a avea un sfârșit bun, a reuși. .
• izboti izbuti
• izbutésc v. intr. (vsl. izbyti, a se libera, a scăpa sŭbyti, rut. zbútysĕa, a se realiza. V. izbîndesc, năzbîtie). Izbîndesc, reușesc: a izbuti (să trecĭ) la un examin.
• izbuti
• izbutesc, -team 1
• IZBUTÍ vb. 1. a reuși, (franțuzism) a parveni, (înv. și pop.) a isprăvi, (pop.) a nimeri, (prin Mold.) a hălădui, (Transilv. și Bucov.) a succede, (grecism înv.) a catortosi. (A ~ să facă un dispozitiv pentru...) 2. v. prinde. 3. v. reuși.

Antonime izbuti

• A izbuti ≠ a eșua

Sinonimul cuvântului izbuti

Testează-te!