Dicționar de sinonime
Sinonime magistrat
Cuvântul „magistrat” are următoarele sinonime:
magistrat ( substantiv )
- judecător
- jude
- jurat
Alte sinonime:
- municipalitate
- proxen
Sinonime Apropiate
- judecător - magistrat
- jude - căpetenie, conducător, judecător, jurat, primar, vătaf
- judiciar - judecătoresc
- dregătorie - șefie, demnitate, autoritate, judecătorie, rang, funcție, treaptă
- arbitru - judecător
- schepsis - socoteală, calcul, judecată, rațiune
- spirit - minte, rațiune, gândire, judecată, intelect, reflecție, duh, suflet, imaginație
- valoriza - a aprecia, a prețui, a judeca (valoric)
- gând - idee, cugetare, cuget, judecată, reflecție, concepție, convingere, vedere, opinie
- gândi - a cugeta, a chibzui, a judeca, a reflecta, a medita, a raționa, a aprecia, a cântări, a considera
- gândire - cugetare, reflecție, meditare, judecată, chibzuire, concepție, deliberare, cumpănire, cuget
- idee - gând, judecată, opinie, părere, concept, intuiție, viziune, principiu, crez
- eres - prejudecată, erezie, superstiție
- imprecație - blestem, injurie, înjurătură, invectivă, proferare
- instanță - justiție, juriu, complet (de judecată)
Dex magistrat
- magistrat 1 Conducere a unui oraș municipalitate sfat. 2 Autoritate publică administrativă, judiciară 3 Membru în conducerea administrativă, judiciară a unui oraș dregător. 4 Membru al corpului judiciar. 5 Cetățean roman ales pentru exercitarea unor importante atribuții de conducere.
- MAGISTRÁT, magistrați, 1. Membru al corpului judiciar (judecător, procuror). 2. Funcționar superior sau înalt demnitar. 3. (În Roma antică) Cetățean ales într-o funcție publică înaltă. – Din magistrat. magistratus.
- MAGISTRÁT, magistrați, 1. (În Roma antică) Cetățean ales pentru exercitarea unor importante atribuții de conducere. 2. Membru al corpului judiciar (judecător, procuror). 3. Membru în conducerea administrativă, judiciară etc. a unui oraș. 4. Autoritate publică (administrativă, judiciară etc.). – Din (1, 2, 4) magistrat, (3) Magistrat. magistratus.
- MAGISTRÁT, magistrați, 1. (În vechea organizare judecătorească) Judecător sau procuror. Magistratul are o replică în care martorul nu-l mai poate urma. ARGHEZI, P. T. 95. Chițibușuri avocățești propunea bărbatul Emiliei, magistratul. C. PETRESCU, Î. II 238. Mîna ... păzind un aer grav, vrednic de un magistrat. NEGRUZZI, S. I 37. 2. (Învechit) Înalt demnitar. Magistrații voștri vor încinge eșarpe în contra tiraniei și stindardul tricolor va flutura cu fală în capul trupelor noastre. BOLLIAC, O. 224.