Dicționar de sinonime

Sinonime magistrat

Cuvântul „magistrat” are următoarele sinonime:

magistrat ( substantiv )
  • judecător
  • jude
  • jurat
Alte sinonime:
  • municipalitate
  • proxen


Sinonime Apropiate

  • judecător - magistrat
  • jude - căpetenie, conducător, judecător, jurat, primar, vătaf
  • judiciar - judecătoresc
  • dregătorie - șefie, demnitate, autoritate, judecătorie, rang, funcție, treaptă
  • arbitru - judecător
  • schepsis - socoteală, calcul, judecată, rațiune
  • spirit - minte, rațiune, gândire, judecată, intelect, reflecție, duh, suflet, imaginație
  • valoriza - a aprecia, a prețui, a judeca (valoric)
  • gând - idee, cugetare, cuget, judecată, reflecție, concepție, convingere, vedere, opinie
  • gândi - a cugeta, a chibzui, a judeca, a reflecta, a medita, a raționa, a aprecia, a cântări, a considera
  • gândire - cugetare, reflecție, meditare, judecată, chibzuire, concepție, deliberare, cumpănire, cuget
  • idee - gând, judecată, opinie, părere, concept, intuiție, viziune, principiu, crez
  • eres - prejudecată, erezie, superstiție
  • imprecație - blestem, injurie, înjurătură, invectivă, proferare
  • instanță - justiție, juriu, complet (de judecată)

Dex magistrat

  • magistrat 1 Conducere a unui oraș municipalitate sfat. 2 Autoritate publică administrativă, judiciară 3 Membru în conducerea administrativă, judiciară a unui oraș dregător. 4 Membru al corpului judiciar. 5 Cetățean roman ales pentru exercitarea unor importante atribuții de conducere.
  • MAGISTRÁT, magistrați, 1. Membru al corpului judiciar (judecător, procuror). 2. Funcționar superior sau înalt demnitar. 3. (În Roma antică) Cetățean ales într-o funcție publică înaltă. – Din magistrat. magistratus.
  • MAGISTRÁT, magistrați, 1. (În Roma antică) Cetățean ales pentru exercitarea unor importante atribuții de conducere. 2. Membru al corpului judiciar (judecător, procuror). 3. Membru în conducerea administrativă, judiciară etc. a unui oraș. 4. Autoritate publică (administrativă, judiciară etc.). – Din (1, 2, 4) magistrat, (3) Magistrat. magistratus.
  • MAGISTRÁT, magistrați, 1. (În vechea organizare judecătorească) Judecător sau procuror. Magistratul are o replică în care martorul nu-l mai poate urma. ARGHEZI, P. T. 95. Chițibușuri avocățești propunea bărbatul Emiliei, magistratul. C. PETRESCU, Î. II 238. Mîna ... păzind un aer grav, vrednic de un magistrat. NEGRUZZI, S. I 37. 2. (Învechit) Înalt demnitar. Magistrații voștri vor încinge eșarpe în contra tiraniei și stindardul tricolor va flutura cu fală în capul trupelor noastre. BOLLIAC, O. 224.


Sinonimul cuvântului magistrat

Sinonimul cuvântului magistrat


Testează-te!