Dicționar de sinonime
Sinonime martiriu
Cuvântul „martiriu” are următoarele sinonime:
martiriu ( substantiv )
- mucenicie
- martiraj
- supliciu
- martir
- patimă
- martirism
- mărturie
- mucenie
- mucenire
- strădanie
- suferință
- tortură
- schingiuire
- caznă
- chin
Sinonime Apropiate
- martiraj - mucenicie, supliciu, tortură, chin, caznă, martiriu, suferință
- tortură - caznă, chinuire, supliciu, suferință, calvar, canon, schingiuire
- caznă - chin, suferință, canon, durere, tortură, supliciu, efort, trudă, stăruință
- suferință - durere, chin, tortură, boală, mizerie, neajuns
- iad - infern, gheenă, tartar, chin, suferință, nenorociri, supliciu
- martiriza - a tortura, a chinui, a căzni
- canoneală - chin, efort, strădanie, tortură
- povară - sarcină, greutate, încărcătură, pondere, chin, trudă, suferință, apăsare
- râu - neajuns, neplăcere, dezavantaj, nenorocire, suferință, chin
- schingiui - a căzni, a tortura, a chinui
- cruce - troiță, răscruce, răspântie, intersecție, suferință, chin
- tortura - a chinui, a maltrata, a căzni, a schingiui
- maltrata - a chinui, a brutaliza, a martiriza, a bate, a lovi, a vătăma
- calvar - chin, suferință, durere, mizerie, apăsare
- canon - dogmă, regulă, crez, lege, normă, tipic, chin, calvar, caznă
Dex martiriu
- martiriu 1 Supliciu sau moarte îndurată de cineva pentru ideile sau convingerile sale martir1, martiraj, martirism calvar. 2 Suferință morală mare.
- MARTÍRIU, martirii, Suferință, supliciu, tortură sau moarte îndurată de cineva pentru ideile sau convingerile sale; martiraj, martir1. ♦ Suferință morală mare. – Din martyrium.
- MARTÍRIU, martirii, Suferință, supliciu, caznă îndurată de cineva pentru convingerile sale, pentru o credință sau o atitudine. În sfîrșit, cum ar fi posibil martiriul, dacă n-ar exista călăul? CARAGIALE, O. I 132.
- MARTÍRIU 1. Suferință, tortură îndurată de cineva pentru convingerile sale, pentru o credință sau pentru o atitudine; martiraj. 2. Suferință morală intensă, mare și prelungită. .
- MARTÍRIU tortură îndurată de cineva pentru convingerile sale, pentru o credință sau o atitudine; martiraj. ◊ suferință morală; calvar. (< lat. martyrium, gr. martyrion)
- MARTÍRIU ~i n. 1) Suferință îndurată pentru anumite idei sau convingeri. 2) Suferință mare, mai ales morală. /<lat. martyrium
- martiriu n. 1. moarte sau chinuri suferite pentru credință; 2. fig. suferință mare fizică si morală.
- *martíriŭ n. (lat. martyrium, d. vgr. martýrion). Chinurĭ, tortură, supliciŭ suferit susținîndu-țĭ credința religioasă orĭ științifică. Fig. Mare suferință fizică saŭ morală. – Fals martír (după fr. martyre).
- martiriu, -rii (mucenicie).
- MARTÍRIU s. v. mucenicie.