Dicționar de sinonime
Sinonime muncit
Cuvântul „muncit” are următoarele sinonime:
muncit ( adjectiv )
- chinuit
- schingiuit
- torturat
- cultivat
- ostenit
- trudit
- zbuciumat
- lucrat
- consumat
- frământat
- necăjit
- canonit
- necăjitor
- adunat
- agonisit
- câștigat
- istovit
- preocupat
- realizat
- strâns
Sinonime Apropiate
- consumat - folosit, utilizat, nimicit, mâncat, sleit, frânt, chinuit, muncit, trudit
- frământat - agitat, tulburat, zbuciumat, uimit, torturat
- lucrător - muncitor, angajat, salariat
- obosit - ostenit, frânt, istovit, slăvit, desființat
- adunătură - ceată, șleahtă, strânsură, mulțime, gloată
- epuizant - obositor, istovitor, extenuant, ostenitor, trudnic
- extenuant - obositor, istovitor, epuizant, trudnic, chinuitor
- cultivat - lucrat, crescut, cult, instruit, citi, stilat, luminat
- salahor - muncitor, zilier, lucrător
- sărac - nevoiaș, sărman, calic, oropsit, necăjit, strâmtorat, mizer, biet, nenorocit
- spornic - profitabil, economicos, productiv, lucrativ
- strâmt - îngust, restrâns, redus, mărginit, prost, obtuz
- șleahtă - bandă, grup, adunătură
- tiranic - samavolnic, despotic, dictatorial, satrapie, abuziv, chinuitor, obsesiv, presant, stresant
- trudnic - obositor, chinuitor, căznit, extenuant, din greu
Dex muncit
- muncit, ~ă 1 Supus la munci (1) torturat, chinuit. 2 Ostenit de muncă, de suferință, de griji istovit, vlăguit. 3 Care trădează oboseală, epuizare. 4 ( terenuri agricole) Cultivat. 5 Executat cu multă migală, cu atenție, cu trudă. 6 Dobândit prin muncă. 7 Câștigat, agonisit cu multă osteneală.
- MUNCÍT, -Ă, munciți, -te, 1. Ostenit, trudit, istovit. 2. (Despre terenuri agricole) Lucrat, cultivat. 3. Câștigat, agonisit cu multă osteneală. ♦ Făcut, executat cu multă trudă, cu atenție, cu migală. 4. Torturat, chinuit. – munci.
- MUNCÍT, -Ă, munciți, -te, 1. Chinuit, trudit; () forțat. Vorbise... cu o umbră de încordare în glas, care arăta că liniștea e silită, muncită. DUMITRIU, V. L. 99. 2. Cîștigat cu osteneală, cu anevoință, cu muncă grea. Căutau să-l despoaie de «averea lui muncită». VLAHUȚĂ, la TDRG.
- MUNCÍT ~tă (~ți, ~te) 1) Care este dobândit prin muncă; câștigat, agonisit cu osteneală. 2) Care este făcut cu multă trudă, cu migală. 3) Care este obosit, istovit de muncă; trudit. /v. a munci
- muncit a. 1. chinuit: muncit de gânduri; 2. câștigat cu anevoință: bani munciți.
- muncít, -ă adj. Chinuit, torturat: om muncit, vĭață muncită. Cîștigat cu muncă: banĭ muncițĭ. A fi muncit de un gînd, a te urmări o idee.
Sinonimul cuvântului muncit