Dicționar de sinonime
Sinonime nelipsit
Cuvântul „nelipsit” are următoarele sinonime:
nelipsit ( adverb )
- continuu
- încontinuu
- întruna
- mereu
- morțiș
- musai
- neapărat
- necontenit
- necurmat
- negreșit
- neîncetat
- neîntrerupt
- neobosit
- neostenit
- numaidecât
- obligatoriu
- permanent
- pururi
- veșnic
nelipsit ( adjectiv )
- prezent
- de față
Sinonime Apropiate
- încontinuu - întruna, continuu, mereu, necontenit, necurmat, neîncetat, permanent, pururi, veșnic
- mereu - continuu, necontenit, întruna, necurmat, permanent, pururi, veșnic, neobosit, încontinuu
- întruna - mereu, continuu, necontenit, necurmat, neîncetat, permanent, pururi, permanent, veșnic
- întotdeauna - mereu, continuu, necontenit, întruna, neîncetat, permanent, totdeauna, pururi, veșnic
- necontenit - continuu, neîncetat, neîntrerupt, necurmat, permanent, veșnic, întruna, neostoit, nepregetat
- continuu - necurmat, neîntrerupt, neîncetat, necontenit, mereu, susținut, perpetuu, întruna
- veșnic - etern, nemuritor, nesfârșit, perpetuu, sempitern, mereu, încontinuu, întruna, pururi
- morțiș - neapărat, negreșit, musai, obligatoriu
- totdeauna - mereu, necontenit, pururea, neîncetat, veșnic, oricând
- neobosit - activ, harnic, laborios, silitor, neostenit, perseverent, stăruitor, neîntrerupt, necontenit
- inevitabil - de neînlăturat, fatal, neapărat, necesarmente, sigur
- musai - neapărat, trebuie
- negreșit - firește, bineînțeles, desigur, sigur, neîndoielnic, cert, neapărat, cu siguranță
- neistovit - neobosit, infatigabil, inepuizabil, interminabil, nesfârșit, continuu, infinit
- neostenit - neobosit, harnic
Dex nelipsit
- nelipsit, ~ă 1 Care este totdeauna prezent. 2 Care nu se desparte de cineva. 3 Cu orice preț. 4 Fără încetare.
- NELIPSÍT, -Ă, nelipsiți, -te, Care este întotdeauna prezent, care nu lipsește niciodată; care nu se desparte de cineva. – ne- + lipsit.
- NELIPSÍT, -Ă, nelipsiți, -te, Care este întotdeauna prezent, care nu lipsește niciodată; care nu se desparte de cineva. – Ne- + lipsit.
- NELIPSÍT, -Ă, nelipsiți, -te, Care e întotdeauna prezent, care nu lipsește niciodată (dintr-un loc, dintr-o împrejurare etc.). obișnuit. Nelipsitul foc al lucrătorului romîn arde într-un cotlon. SADOVEANU, O. VIII 200. Cum va comenta lumea plecarea lor. Cît se va simți lipsa la ceaiurile și la premierele unde de patru ani era nelipsită. C. PETRESCU, C. V. 357. E în picioare, între o măsuță și un grilaj, nelipsitul grilaj albicios al fotografilor. BASSARABESCU, S. N. 16. Cine mai întîlnește tipurile acele originale... de lăutari, nelipsiți la sărbători. ALECSANDRI, S. 26.
- NELIPSÍT ~tă (~ți, ~te) (negativ de la lipsit) 1) Care este totdeauna prezent. 2) Care frecventează permanent un loc. /ne- + lipsit
- nelipsit a. care nu lipsește sau nu poate lipsi.
- NELIPSÍT adv. v. continuu, încontinuu, întruna, mereu, morțiș, musai, neapărat, necontenit, necurmat, negreșit, neîncetat, neîntrerupt, neobosit, neostenit, numaidecât, obligatoriu, permanent, pururi, veșnic.