Dicționar de sinonime

Sinonime păgubire

Cuvântul „păgubire” are următoarele sinonime:

păgubire ( substantiv )
  • avariere
  • degradare
  • deteriorare
  • devalorizare
  • pagubă
  • pierdere
  • prejudiciere
  • prejudiciu
  • stricare
  • nevoire


Sinonime Apropiate

  • daună - pagubă, prejudiciu, vătămare, pierdere, detriment, stricăciune, despăgubire, compensare, reparație
  • pagubă - pierdere, stricăciune, daună, lipsă, distrugere, vătămare, prejudiciu
  • depreciere - degradare, devalorizare, subminare, scădere, pierdere
  • uzură - degradare, eroziune, deteriorare, epuizare, oboseală, slăbire
  • pierzanie - moarte, pieire, prăpăd, degradare, corupție, decădere
  • umilire - ascultare, supunere, ploconire, înjosire, jignire, degradare, desconsiderare
  • zaharisire - cristalizare, ramolire, degradare, îmbătrânire
  • mocirlă - noroi, mâl, mlaștină, smârc, băltoacă, dezmăț, viciu, degradare, obscurantism
  • murdărie - jeg, mizerie, bălăcărie, impuritate, josnicie, abjecție, degradare, mișelie, infamie
  • avort - chiuretaj, lepădare, pierdere (de sarcină)
  • compensație - reparație, despăgubire, dezdăunare, compensare, înlocuire
  • decadență - declin, regres, degradare, depravare, corupție, imoralitate
  • deficit - pierdere, lipsă
  • declin - regres, decădere, degradare, decadență, apus, asfințit, scăpătare
  • detriment - pagubă, daună

Dex păgubire

  • păgubire 1-2 Lipsire a cuiva sau a ceva (de un câștig sau) de un bun material. 3 Pricinuire a unei pagube nevoire. 4 Pierdere a unui bun material. 5 (Rar) Distrugere a unui bun material stricare. 6 Pagubă. 7 Pierdere. 8 Prejudiciere morală. 9 Devalorizare. 10 Prejudiciu.
  • PĂGUBÍRE, păgubiri, Faptul de a păgubi.păgubi.
  • PĂGUBÍRE Acțiunea de a păgubi și rezultatul ei.
  • păgubi 1-2 A lipsi pe cineva sau ceva (de un câștig sau) de un bun material. 3 A pricinui o pagubă a nevoi. 4 ( un bun material) A pierde. 5 (Rar) A distruge. 6 A i se provoca o pagubă. 7 A suferi o pierdere. 8 A fi lipsit de... 9 A aduce un prejudiciu moral. 10 A pricinui o știrbire a valorii. 11-12 A (se) supune judecății a (se) osândi.
  • PĂGUBÍ, păgubesc, IV. A suferi o pagubă, a fi lipsit de un bun sau de un câștig. ♦ A pricinui cuiva o pagubă; a lipsi pe cineva de un câștig sau de un bun al său. – Din pagubă.


Antonime păgubire

  • Păgubire ≠ despăgubire
  • A păgubi ≠ a câștiga


Sinonimul cuvântului păgubire

Sinonimul cuvântului păgubire


Testează-te!