Sinonime personificare

Cuvântul „personificare” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• metempsihoză - reîncarnare
• pildă - model, exemplu, mustrare, avertisment, tâlc, simbol, alegorie, proverb, sentință
• vervă - volubilitate, însuflețire, vioiciune, avânt
• imagine - reprezentare, înfățișare, tablou, chip, reproducere, icoană
• entuziasm - avânt, ardoare, înflăcărare, elan, însuflețire, aprindere, înfocare, exaltare, animație
• animație - însuflețire, antren, vioiciune, agitație, forfotă, vânzoleală
• ardoare - înflăcărare, entuziasm, avânt, însuflețire
• beție - ebrietate, chercheleală, amețeală, alcoolism, chef, petrecere, încântare, însuflețire, entuziasm
• avânt - însuflețire, elan, ardoare, patos, pornire, impuls, progres, dezvoltare, înaintare
• cheie - explicație, dezlegare, lămurire, deslușire, soluție, secret, simbol, alegorie, acordor
• elan - însuflețire, avânt, ardoare, fervoare, entuziasm, înflăcărare, vioiciune, pornire, impuls
• frenezie - pasiune, patimă, zel, extaz, delir, avânt, elan, însuflețire
• zor - grabă, urgență, febrilitate, însuflețire, sârguință, elan, necesitate, nevoie, strâmtoare
• fierbințeală - dogoreală, arșiță, căldură, dogoare, caniculă, febră, temperatură, călduri, înflăcărare

Dex personificare

• personificare 1-2 (Figură de stil care constă într-o) atribuire de însușiri omenești unui obiect, unui animal, unui fenomen din natură. 3 Evocare, reprezentare a trăsăturilor unei persoane. 4 Simbolizare. 5 (Urmat de determinări în genitiv) Exemplificare printr-o persoană (1) sau printr-un personaj a unei calități, a unui caracter, a unui defect pe care acea persoană sau acel personaj le posedă în cel mai înalt grad încarnare, întruchipare, întrupare, personificație.
• PERSONIFICÁRE, personificări, Faptul de a personifica; personificație; figură de stil prin care se atribuie lucrurilor, animalelor sau fenomenelor din natură însușiri omenești. – personifica.
• PERSONIFICÁRE, personificări, 1. Faptul de a personifica; figură stilistică prin care se atribuie unui lucru, unui animal, unui fenomen din natură însușiri omenești. Astfel, cît de gingașă, șăgalnică și frumoasă în poezia «Vîntul» e personificarea vîntului prin flăcăul cu blonde plete ce se joacă cu fetele în luncă. GHEREA, ST. CR. III 302. 2. Întruchipare, întrupare, incarnare. Faust al lui Goethe e personificarea nemărginitului dor de a pătrunde în toate tainele naturii. IONESCU-RION, C. 71.
• PERSONIFICÁRE 1. Faptul de a personifica; personificație. ♦ Figură de stil prin care se atribuie ființelor necuvântătoare, lucrurilor, elementelor naturii și chiar unor idei abstracte însușiri și manifestări ale omului. prozopopee. 2. Întruchipare, încarnare. .

Sinonimul cuvântului personificare

Testează-te!