Dicționar de sinonime
Sinonime prigonit
Cuvântul „prigonit” are următoarele sinonime:
prigonit ( substantiv )
- oprimat
- persecutat
prigonit ( adjectiv )
- asuprit
- exploatat
- împilat
- năpăstuit
- oprimat
- oropsit
- persecutat
- urgisit
- obidit
- obijduit
- apăsat
- despuiat
Sinonime Apropiate
- oprimat - asuprit, oropsit, năpăstuit, prigonit, împilat, urgisit, apăsat
- năpăstuit - asuprit, oropsit, persecutat, oprimat
- asupritor - opresor, prigonitor, împilator
- opresor - opresiv, asupritor, împilator, jecmănitor, persecutor
- exploatator - asupritor, presor
- sărac - nevoiaș, sărman, calic, oropsit, necăjit, strâmtorat, mizer, biet, nenorocit
- sclav - rob, subjugat, captiv, asuprit, subordonat
- sinistrat - calamitate, oropsit
- strâmtorat - stingherit, jenat, încurcat, apăsat, presat
- gol - dezbrăcat, despuiat, nud, dezgolit, golaș, deșert, sec, pustiu, necultivat
- greu - masiv, mare, voluminos, dens, încărcat, apăsător, copleșitor, înăbușitor, dificil
- insuportabil - nesuferit, chinuitor, grozav, groaznic, apăsător
- nenorocit - nefericit, nenorocos, năpăstuit, sărman, mizer, nevoiaș, mișel, dezolat, trist
- nud - gol, despuiat, dezbrăcat, dezgolit
- opresiv - opresor, persecutor, asupritor
Dex prigonit
- prigonit, ~ă , 1-2 (Persoană) urmărită cu perseverență și pe nedrept pentru a i se provoca un rău asuprit, oprimat, oropsit. 3-4 (Rar) (Om) alungat. 5-6 (Om) tratat cu dușmănie.
- PRIGONÍT, -Ă, prigoniți, -te, Persecutat, asuprit, oprimat. – prigoni.
- PRIGONÍT, -Ă, prigoniți, -te, Persecutat, împilat, oprimat, asuprit. Tot însă mai rămăsese o școală pre care acești buni bătrîni o priveau ca singur azilul prigonitei limbi. NEGRUZZI, S. I 3.
- prigoni 1 (Rar) A alunga. 2 (Rar) A urmări. 3 ( abstracte) A obseda. 4 A provoca cuiva în mod permanent necazuri. 5 A trata cu ură, cu dușmănie a persecuta. 6 ( autorități) A lua măsuri represive a asupri, a oprima, a oropsi, a persecuta. 7 A se certa. 8 A se judeca.
- PRIGONÍ, prigonesc, IV. 1. A provoca cuiva în mod permanent necazuri, neplăceri, a trata cu ură, cu dușmănie, a persecuta; (despre autorități) a lua măsuri represive, a oprima. 2. A izgoni, a fugări pe cineva. ♦ (Despre abstracte) A urmări, a obseda; a chinui. – Din prigoniti.