Dicționar de sinonime
Sinonime profana
Cuvântul „profana” are următoarele sinonime:
profana ( verb )
- batjocori
- compromite
- dezonora
- necinsti
- terfeli
- a batjocori
- a necinsti
- a pângări
- a spurca
- a viola
- a prihăni
- pângări
- a mârșăvi
- a întina
- a mânji
- a murdări
- a păta
- a scârnăvi
- a pricăji
- a terfeli
- a înjosi
Sinonime Apropiate
- murdări - a păta, a mânji, a îngăla, a întina, a înjosi, a compromite, a profana, a pângări, a necinsti
- dezonora - a degrada, a compromite, a batjocori, a necinsti, a întina, a păta, a profana
- necinsti - a dezonora, a defăima, a înjosi, a insulta, a ofensa, a jigni, a murdări, a batjocori, a viola
- spurca - a murdări, a păta, a degrada, a pângări, a profana
- întina - a murdări, a pângări, a dezonora, a profana
- necinstit - dezonorat, violat, siluit, pângărit, profanat, incorect, neonest, ilegal
- viola - a silui, a necinsti, a deflora, a batjocori, a nesocoti, a forța, a călca, a contraveni, a profana
- batjocori - a ocărî, a insulta, a înjosi, a-și bate joc, a lua în râs, a zeflemisi, a ridiculiza, a necinsti, a viola
- înjosit - umilit, batjocorit, dezonorat, trivial, decăzut, depravat
- năclăi - a murdări, a unge, a păta, a mânji, a coagula, a se închega, a se întări
- compromite - a discredita, a dezonora, a face de râs, a terfeli, a primejdui, a amenința, a periclita
- sacrilegiu - nelegiuire, profanare, pângărire, crimă, impietate
- spurcăciune - scârnăvie
- umilit - umil, smerit, supus, înjosit, desconsiderat, dezonorat
- feșteli - a murdări, a mânji, a mâzgăli, a greși, a o încurca, a gafa
Dex profana
- profana / ~nez, profan / profaner] 1 A trata fără respectul cuvenit, cu dispreț, cu violență ceva considerat sfânt. 2 A știrbi cinstea, curățenia unei ființe, a unui lucru venerabil a batjocori, a pângări, a spurca.
- PROFANÁ, profanez, I. A trata fără respectul cuvenit lucruri considerate sfinte, a pângări; a batjocori, a necinsti, a terfeli. – Din profaner, profanare.
- PROFANÁ, profanez, I. A trata necuviincios ceva (considerat ca) sfînt, demn de un profund respect; a pîngări; a necinsti, a terfeli. Orice premiu de răsplată e căzut, e profanat, Cînd s-a dat acelor oameni care nu l-ar merita. BOLLIAC, O. 172. ◊ Acest rîu frumos nu-i profanat nici de fabrici, nici de guri de canaluri. SADOVEANU, E. 137.
- PROFANÁ I. A pângări; a necinsti. .
- PROFANÁ tr. a pângări; (p. ext.) a necinsti. (< fr. profaner, lat. profanare)
- A PROFANÁ ~éz tranz. (lucruri sau ființe sacre) A supune unei batjocuri, unui sacrilegiu; a pângări; a huli. /<fr. profaner, lat. profanare
- profanà v. 1. a nu trata cu respect cele sfinte sau a le întrebuința la scopuri profane; 2. fig. a face un uz nedemn: a profana amiciția.
- profan, ~ă 1 Care se află în afara religiei. 2 Care aparține lumii laice. 3 Păgân. 4 Care este împotriva religiei stabilite, a canoanelor ei. 5 Care nesocotește lucrurile considerate sacre. 6-7 , (Om) care este neinițiat într-un domeniu al cunoașterii, într-o problemă de viață
- profăni profana