Dicționar de sinonime
Sinonime rânduială
Cuvântul „rânduială” are următoarele sinonime:
rânduială ( substantiv )
- bir
- categorie
- clasă
- dare
- destin
- dispoziție
- fatalitate
- grup
- grupare
- hotărâre
- impozit
- menire
- noroc
- ordin
- poruncă
- predestinare
- soartă
- ursită
- zodie
- aranjare
- alcătuire
- ordine
- întocmire
- organizare
- rost
- disciplină
- regulă
- socoteală
- seamă
- soroc
- datină
- uzanță
- agod
- ceremonial
- normă
- precept
- principiu
- pravilă
- tocmeală
- așezare
- clasare
- clasificare
- distribuire
- împărțire
- ordonare
- repartizare
- rânduire
- sistematizare
- aranjament
- dispunere
- distribuție
- structură
- orânduială
- tocmire
- orânduire
- așezământ
- fel
- obicei
- tradiție
- rând
- dată
- lege
- pomană
- orândă
- sucă
- zacon
- predanie
- șart
- adet
- ceremonie
- etichetă
- protocol
- ritual
- tipic
- rit
- politică
- șir
- canon
- directivă
Sinonime Apropiate
- formație - structură, întocmire, alcătuire, orânduire, nivel, dezvoltare, aranjament, dispunere, așezare
- lege - normă, legiuire, pravilă, dispoziție, regulă, tipic, datină, tradiție, obicei
- ceremonial - ceremonie, etichetă, protocol, ritual, rânduială, tipic, solemnitate
- soartă - destin, ursită, fatalitate, scrisă, noroc, predestinare, zodie, situație, stare
- șart - datină, rânduială, tradiție, rost, socoteală, tâlc
- fatalitate - soartă, destin, ursită, predestinare, menire, nenorocire, nefericire, ghinion, prăpăd
- uzanță - obicei, datină, uz, rânduială, regulă, cutumă
- neregulă - dezordine, neorânduială, răvășeală, harababură, debandadă, abatere, eroare, inexactitate, deviere
- ceremonie - ceremonial, etichetă, protocol, tipic, solemnitate, fast, pompă, paradă, cinste
- canon - dogmă, regulă, crez, lege, normă, tipic, chin, calvar, caznă
- regulament - statut, normă, lege, îndreptar, dispoziție
- sistem - ansamblu, totalitate, angrenaj, structură, ordine, alcătuire, model, tipar, tip
- stea - astru, planetă, vedetă, star, celebritate, soartă, destin, ursită, noroc
- strat - patul, răzor, brazdă, sediment, depozit, pătură, categorie, clasă, grupare
- tradiție - datină, obicei, cutumă, uzanță
Dex rânduială
- rânduială 1 Mod de așezare a lucrurilor (potrivit unor cerințe de ordin practic sau estetic). 2 Așezare în ordine aranjare (1). 3 A pune în (bună) ~ sau a pune cu ( Ia) ~ A rândui (1). 4 Dispunere, aranjare în formație de luptă. 5 (Crc; ) Armată (3). 6 Loc ocupat într-o anumită succesiune sau în cadrul unei activități rând (29). 7 Poziție socială categorie (4), rând (70), tagmă. 8 Situație materială rost (47), stare (55). 9 Menstruație. 10 Organizare (într-un domeniu de activitate) disciplină (7), ordine, regulă. 11 Cu (bună sau multă) ~ sau cu (după) toată ~Ia În ordine disciplinat (1), ordonat, organizat. 12 Cum se cuvine cum se cere, după toate regulile. 13 Cu chibzuială. 14 Fără ~ Neorganizat. 15 A pune (ceva) în sau la (bună) ~ A rândui (10). 16 Cu ~ la cap Chibzuit (1). 17 Sistem, mod de organizare sau desfășurare lege, normă, rând (75), regulă. 18 Fel de a fi. 19 Obicei. 20 ~a de trei Regula de trei. 21 Afară din ~ Neobișnuit. 22 Fără ~ Exagerat (10). 23 Cu această sau , cu astă ~ În acest mod astfel. 24 Ceremonial (1). 25 (; pop) A-i purta (cuiva) ~la (sau ~ielile) sau a purta ~Ia înmormântăriI A-i face cuiva înmormântarea și slujbele religioase de pomenire conform tradiției. 26 Alcătuire (7). 27 Sistem (social, politic, economic) regim. 28 Poruncă. 29 Măsură. 30 Stabilire a atribuțiilor și obligațiilor cuiva rostire (10). 31 Dare (17). 32 Destin (2). 33 Ordine în casă orânduială, rostire (11).
Antonime rânduială
- Rânduială ≠ debandadă, dezordine, neorândulială, nerânduială