Dicționar de sinonime
Sinonime uzanță
Cuvântul „uzanță” are următoarele sinonime:
uzanță ( substantiv )
- obicei
- datină
- uz
- rânduială
- regulă
- cutumă
Alte sinonime:
- tipic
- șart
- conveniență
- fel
- tradiție
- rând
- dată
- lege
- pomană
- orândă
- sucă
- zacon
- pravilă
- predanie
- tocmeală
- adet
- consuetudine
- convenție
- normă
- practică uzuală
Sinonime Apropiate
- tradiție - datină, obicei, cutumă, uzanță
- cutumă - datină, obicei, tradiție, uz, uzanță
- datină - obicei, practică, uz, uzanță, tradiție, lege, orânduială
- lege - normă, legiuire, pravilă, dispoziție, regulă, tipic, datină, tradiție, obicei
- obicei - deprindere, nărav, învăț, obișnuință, apucătură, tabiet, datină, cutumă, uz
- regulă - normă, lege, rânduială, uzanță, disciplină, canon
- șart - datină, rânduială, tradiție, rost, socoteală, tâlc
- neregulă - dezordine, neorânduială, răvășeală, harababură, debandadă, abatere, eroare, inexactitate, deviere
- consuetudine - obicei, cutumă
- conveniență - uzanță, obicei
- disciplină - ordine, rânduială, regulă, supunere, ascultare, conformare, domeniu, ramură, sector
- practică - exercițiu, deprindere, aplicare, exercitare, experiență, obicei, datină
- sinuozitate - curbă, cotitură, neregularitate
- sistematiza - a ordona, a aranja, a clasa, a regulariza
- tabiet - deprindere, apucătură, nărav, obicei, manie
Dex uzanță
- UZÁNȚĂ, uzanțe, Practică uzuală; regulă, obicei statornicit. – Din usance, usanza.
- UZÁNȚĂ, uzanțe, Practică uzuală, regulă; obicei statornicit. Auzim necontenit vorbindu-se de guvernul constituțional, de formele și uzanțele regimului parlamentar. KOGĂLNICEANU, S. A. 132.
- UZÁNȚĂ 1. Mod, fel de a proceda, de a lucra, propriu pentru un anumit lucru sau pentru o anumită activitate. 2. Obicei, datină, uz, cutumă. .
- UZÁNȚĂ, uzánțe, 1. Mod de a proceda, de a lucra propriu pentru un anumit lucru, pentru o anumită activitate. 2. Obicei, datină, cutumă; uzaj (2). 3. (Jur.) Uzanțe diplomatice = totalitatea practicilor în relațiile diplomatice dintre state. (din fr. usance, it. usanza)
- UZÁNȚĂ ~e f. Obicei statornicit de mult timp; practică uzuală; conveniență; convenție. /<fr. usance, it. usanza
- uzanță, -țe.
- UZÁNȚĂ s. 1. v. datină. 2. v. cutumă. 3. obicei, regulă, rânduială, tipic, uz, (înv.) șart. (Care e ~ în aceste împrejurări?) 4. v. conveniență.
- UZANȚĂ 1. datină, fel, obicei, rînduială, tradiție, uz, ( și ) rînd, dată, lege, ( și ) pomană, orîndă, sucă, (prin ) zacon, pravilă, predanie, șart, tocmeală, (turcism ) adet. (Așa-i ~ din bătrîni.) 2. consuetudine, cutumă, datină, obicei, tradiție, uz. (Practică consacrată prin ~.) 3. obicei, regulă, rînduială, tipic, uz, șart. (Care e ~ în aceste împrejurări?) 4. conveniență. (Trebuie să se supună ~elor.)