Sinonime răsătură

Cuvântul „răsătură” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• țandără - așchie, surcea, zburătură, ciob, fărâmătură
• fasciculă - broșură, coliță, coală
• fărâmă - bucățică, frântură, fărâmătură, ruptură, firimitură
• fiacru - trăsură, caleașcă, cupeu
• hârb - ciob, sfărâmătură, spărtură, țandără, blid, cratiță, strachină, farfurie
• bărbos - neras, nebărbierit, hirsut
• birjă - trăsură, droșcă, cupeu
• bucățică - fărâmă, părticică, fărâmătură, pic
• butcă - trăsură (de lux), rădvan
• caleașcă - trăsură, rădvan
• calitate - însușire, valoare, trăsură, atribut, notă, specific, titlu, rang, grad
• caretă - trăsură, cupeu
• căruță - butcă, trăsură, rădvan
• cocie - birjă, trăsură, căruță
• cupeu - caretă, berlină, trăsură, compartiment

Dex răsătură

• răsătură 1 Îndepărtare (cu un instrument) a unui strat subțire de pe un obiect. 2 Ștersătură făcută într-un text scris. 3 Locul care a fost ras2 (1). 4 Ras1 (1). 5 Înlăturare a acelei părți din conținutul unui vas, care depășește în înălțime marginile vasului. 6 (; razătură) Ceea ce rezultă din raderea (2) unui obiect. 7 Aluat ras2 (1) de pe vasul în care s-a frământat pâine răsunoi (1), răzălitură, răzuitură (2), rosuri1 (14). 8 Frecăței.
• RĂSĂTÚRĂ răzătură.
• RĂSĂTÚRĂ, răsături, 1. Faptul de a rade; locul de pe care s-a ras ceva, (în special) ștersătură făcută cu guma pe o hîrtie. 2. Ceea ce rezultă din raderea unui obiect, fărîmătură: răzătură. Luă cuțitul, rase sîngele de pe podele și aruncă răsăturile în apropierea lemnelor. SLAVICI, N. II 45. 3. Acțiunea de a (se) bărbieri; ras. Punea d. Naie pecetea pe o bucată de hîrtie ori de mucava, și pe urmă la fiecare răsătură trăgeam cu cerneală o dungă, pînă se făcea douăsprece. CARAGIALE, O. I 134.
• răsătură f. efectul raderii.
• răsătúră f., pl. ĭ (d. ras). Loc ras pe hîrtie, ștersătură: a scrie fără răsăturĭ. Acțiunea de a rade banița plină (a o netezi). Fam. Iron. Acțiunea de a rade, de a învinge pin vorbă saŭ pin procedură. Răzuitură, răzătură: răsătură de hrean.
• răzătură răsătură
• RĂZĂTÚRĂ, răzături, 1. Faptul de a (se) rade; bărbierit 2. Urmă lăsată pe un obiect după ce a fost ras; ștersătură făcută cu guma pe hârtie. 3. (În forma răzătură) Ceea ce rezultă din raderea unui obiect. – Rade + -ătură.

Sinonimul cuvântului răsătură

Testează-te!