Dicționar de sinonime
Sinonime resemnare
Cuvântul „resemnare” are următoarele sinonime:
resemnare ( substantiv )
- abandon
- acceptare
- împăcare
- renunțare
- resemnație
- resignare
- resignație
Sinonime Apropiate
- abandon - părăsire, renunțare, delăsare
- părăsi - a lăsa, a abandona, a evacua, a pleca, a înceta, a întrerupe, a renunța, a neglija, a conteni
- părăsit - abandonat, lăsat, ruinat, dărăpănat, pustiu, nepopulat, nelocuit, sălbatic
- satisfacție - mulțumire, bucurie, plăcere, împăcare
- încuviințare - admitere, acceptare, aprobare, consimțire, acord, aviz, consimțire, învoire, voință
- lepăda - a arunca, a azvârli, a înlătura, a îndepărta, a abandona, a renunța, a părăsi, a se dezice, a se schimba
- lăsa - a părăsi, a abandona, a renunța, a lepăda, a ceda, a îngădui, a permite, a admite, a învoi
- abdica - a renunța, a abandona
- agrement - distracție, plăcere, desfătare, aprobare, consimțământ, acceptare, primire, încuviințare
- conciliere - unire, acord, armonie, împăcare
- declina - a refuza, a respinge, a renunța, a abandona, a nu lua asupra, a apune, a scăpăta, a coborî, a asfinți
- demisie - renunțare, plecare, abzicere, abdicare
- echilibru - cumpănă, stabilitate, statornicie, liniște, împăcare, tihnă, armonie, pace, seninătate
- pensiona - a se retrage, a abandona, a părăsi (o funcție)
Dex resemnare
- resemnare 1 Împăcare cu o situație rea, defavorabilă resemnație. 2 Răbdare.
- RESEMNÁRE, resemnări, Faptul de a se resemna. – resemna.
- RESEMNÁRE, resemnări, Faptul de a se resemna; împăcare cu răul. Obida ei venea din adînc de inimă și se stingea pe buze, tălmăcind resemnarea. PAS, Z. I 277. Umbla tăcută prin casă, cu un aer de resemnare. CĂLINESCU, E. 30. Ion e bun, blînd, suferă în tăcere și cu resemnarea unui copil nefericit și bolnav. GHEREA, ST. CR. II 149.
- RESEMNÁRE Acțiunea de a se resemna și rezultatul ei; sentiment de acceptare senină a unei anumite situații dificile. .
- RESEMNÁRE acțiunea de a se resemna; sentiment de acceptare senină a unei anumite situații dificile. (< resemna)
- *resemnáre f. Acțiunea de a saŭ de a te resemna. – Se poate zice și rezignațiúne, -áție și -áre.
- resemna 1 A se împăca cu o situație rea, defavorabilă. 2 A accepta un rău fără împotrivire a suporta. 3 A renunța (la o situație, la o funcție ).
- RESEMNÁ, resemnez, I. A se împăca cu o situație grea, defavorabilă; a accepta ceva fără împotrivire. – Din résigner (după semna).
- RESIGNÁ I resemna.
- RESIGNÁRE resemnare.