Sinonime resentiment

Cuvântul „resentiment” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• antipatie - resentiment, repulsie, aversiune, pornire, detestare, repugnanță
• zăduf - caniculă, arșiță, zăpușeală, necaz, supărare, pornire
• greață - dezgust, silă, aversiune, scârbă, repulsie, lehamite
• dezgust - silă, greață, aversiune, scârbă, repulsie
• presimțire - intuire, bănuială, anticipare, prevestire, deducție, presentiment
• suflu - suflare, adiere, boare, respirație, elan, avânt, pornire, entuziasm
• tendință - pornire, dispoziție, înclinare, aplecare, năzuință, aspirație
• vitregie - adversitate, răutate, ostilitate, opoziție
• fantasmagoric - extravagant, ciudat, bizar, scrântit, neobișnuit, fantast
• fantastic - închipuit, ireal, imaginar, bizar, ciudat, straniu, fabulos, neobișnuit, fenomenal
• fantezist - imaginar, închipuit, născocit, fantastic, iluzoriu, ireal, bizar, ciudat, excentric
• fiere - colecist, vezică biliară, bilă, venin, necaz, amărăciune, amar, supărare, răutate
• fistichiu - bizar, curios, ciudat, extravagant, trăsnit, fantezist
• flacără - flamă, pară, foc, vâlvătaie, văpaie, pălălaie, ardoare, pasiune, pornire
• furie - pornire, mânie, înverșunare, dezlănțuire, turbare, patimă

Dex resentiment

• resentiment 1 Sentiment de ostilitate față de cineva (izvorât dintr-o nemulțumire mai veche) aversiune (1), ranchiună, repulsie (1), (rar) resimțământ. 2 Mânie1 (2).
• RESENTIMÉNT, resentimente, Sentiment ostil față de cineva, provocat de o nemulțumire mai veche; dușmănie, ură, pică, antipatie, resimțământ – Din ressentiment.
• RESENTIMÉNT, resentimente, Sentiment ostil față de cineva, pornire împotriva cuiva provocată de amintirea neplăcerilor suportate; dușmănie, ură, pică, resimțământ. – Din ressentiment.
• RESENTIMÉNT, resentimente, Sentiment ostil (față de cineva), pornire (izvorîtă dintr-o nemulțumire mai veche) împotriva cuiva. ciudă, pică. Îmi sînt frați și-i dojenesc fără resentiment. SADOVEANU, E. 24. Resentimentul meu împotriva lui se întoarse împotriva Clarei. GALACTION, O. I 103. Anca nu-l iubește pe Dragomir; are chiar un resentiment surd în contra lui. GHEREA, ST. CR. II 257.
• RESENTIMÉNT Sentiment ostil față de cineva, izvorât dintr-o nemulțumire mai veche; ură, pică. .
• RESENTIMÉNT sentiment ostil față de cineva, izvorât dintr-o nemulțumire mai veche; antipatie. (< fr. ressentiment)
• RESENTIMÉNT ~e n. Ostilitate față de o persoană, provocată de amintirea unor neplăceri mai vechi. /<fr. ressentiment
• resentiment n. amintire despre o nedreptate cu dorința de a se răsbuna.

Antonime resentiment

• Resentiment ≠ sentiment

Sinonimul cuvântului resentiment

Testează-te!