Sinonime rezulta

Cuvântul „rezulta” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• reieși - a rezulta, a decurge, a izvorî, a deriva, a urma
• emana - a răspândi, a emite, a degaja, a scoate, a împrăștia, a proveni, a izvorî, a se naște
• degaja - a emana, a emite, a exala, a difuza, a răspândi, a împrăștia, a elimina, a elibera, a debloca
• ieși - a pleca, a se duce, a merge, a părăsi, a se deplasa, a se depărta, a rezulta, a reieși, a decurge
• deriva - a decurge, a rezulta, a se trage
• emanație - emitere, emanare, degajare, efluviu, răspândire, radiere, împrăștiere
• degajat - răspândit, exalat, împrăștiat, eliberat, liber, firesc, natural, nestânjenit, lejer
• subînțelege - a reieși, a rezulta, a (se) deduce, a fi implicat, a conține
• propaga - a difuza, a răspândi, a împrăștia, a risipi, a iradia, a propovădui, a extinde, a transmite, a semăna
• răspândi - a difuza, a împrăștia, a răsfira, a emana, a radia, a propaga
• naștere - facere, apariție, parturiție, ființare, procreație, geneză, origine, obârștie, proveniență
• deduce - a concluziona, a conchide, a deriva, a desprinde, a trage o concluzie
• descinde - a proveni, a-și avea originea, a se trage din, a coborî, a se da jos, a poposi, a trage la, a rămâne
• exalație - emanație, degajare, exaltare, aburi, damf, vapori, miros
• extracție - extragere, scoatere, extirpare, origine, sursă, proveniență

Dex rezulta

• rezulta 1 A apărea drept consecință logică a reieși, a urma. 2 A se obține. 3 (; mai ales la calculele aritmetice) A avea drept rezultat în urma unor calcule a da, a ieși.
• REZULTÁ, 3 rezúltă, I. A urma, a apărea ca o consecință logică; a decurge din..., a reieși, a izvorî. ♦ (; mai ales la calculele aritmetice) A avea drept rezultat; a ieși, a da. – Din résulter.
• REZULTÁ, 3 rezúltă, I. A urma, a apărea drept consecință logică; a reieși, a decurge din... Comicul rezultă din contrastul dintre atitudinea personagiilor și împrejurările în care se produce. IBRĂILEANU, S. 270. ♦ (; mai ales la calcule aritmetice) A ieși, a rămîne.
• REZULTÁ I. A apărea ca o consecință logică; a urma, a reieși, a izvorî. ♦ A ieși, a rămâne (la o operație). .
• REZULTÁ intr. 1. a apărea ca o consecință logică; a urma, a reieși, a izvorî. 2. (mat.) a ieși, a rămâne (la o operație). (< fr. résulter)
• A REZULTÁ pers. 3 rezúltă tranz. A decurge în mod firesc; a urma; a reieși. /<fr. résulter
• rezultà v. a fi consecvența, concluziunea: de aci rezultă.
• *rezúlt, a -á v. intr. (fr. résulter, mlat. resultare; saltare, a salta, a sări. V. insult). Reĭes, urmez, îs urmarea logică: din cele spuse rezultă că e așa. Ce rezultă de aicĭ? cu ce ne alegem? V. răsalt.
• rezult.

Sinonimul cuvântului rezulta

Testează-te!