Dicționar de sinonime
Sinonime săpat
Cuvântul „săpat” are următoarele sinonime:
săpat ( substantiv )
- prașilă
Alte sinonime:
- săpare
- prășit
- roadere
- sculptare
- săpătură
- prășire
- sapă
- prașă
- prășitură
- copoit
- prășeală
- târșenit
- târșit
- măcinare
- cioplire
- cioplit
- sculptat
- tăiat
- tăiere
săpat ( adjectiv )
- ros
- erodat
- sculptat
- accidentat
- denivelat
- învălurat
- neregulat
- prășit
- coptorât
- coptoroșit
- cioplit
- tăiat
Sinonime Apropiate
- accidentat - rănit, lovit, (teren) învălurat, neregulat, discontinuu
- dăltuit - cioplit, sculptat
- pieziș - oblic, strâmb, aplecat, înclinat, abrupt, prăpăstios, accidentat, râpos
- săpătură - excavare, săpat, săpare
- șanț - tranșee, săpătură lungă
- grobian - necioplit, bădăran
- intermitent - discontinuu, întrerupt, neregulat
- mahalagiu - mitocan, necioplit
- mocârțan - bădăran, necioplit, mitocan
- mocofan - bădăran, necioplit, mitocan
- necivilizat - primitiv, necioplit, necrescut, brutal
- necizelat - necioplit, primitiv, grosolan, neșlefuit
- bădăran - mitocan, necioplit, primitiv, mahalagiu, jigodie
- brut - neprelucrat, nefinisat, necioplit, grosolan, primitiv, necizelat
- butucănos - grosolan, nefinisat, necioplit, necizelat
Dex săpat
- SĂPÁT 1. Acțiunea de a (se) săpa; săpare, săpătură. ♦ Prașilă. 2. Vremea, timpul cânse efectuează munca prășitului. – săpa.
- SĂPÁT 1. Acțiunea de a (se) săpa; săpare, săpătură. ♦ Prașilă. 2. Vremea, timpul când se efectuează munca prășitului. – săpa.
- SĂPÁT1 1. Acțiunea de a săpa. Cum au știut ei, cine-ar fi fost aceia, după ce-au săpat o bucată și-au dat de-ntuneric, încotro să meargă cu săpatul ca să iasă de cealaltă parte, tocmai unde trebuie? SP. POPESCU, M. G. 33. 2. Prașilă; vremea, timpul cînd se efectuează prășitul. Și mi-i mult de la săpat De cînd nu te-am sărutat. HODOȘ, P. P. 52.
- SĂPÁT2, -Ă, săpați, -te, 1. (Despre pămînt) Lucrat, întors, răsturnat (cu sapa, cu hîrlețul) Cînd vrei să sameni bob, linte ori mazăre, să nu le pui pe loc nesăpat. ȘEZ. III 150. ♦ (Despre plante) Curățat de buruieni; prășit. Cu porumbu nesăpat, cu orzu netreierat. ȘEZ. I 113. 2. (Despre un loc, un drum) Mîncat de ape, de ploi; cu făgașuri. La dealul Barbat, Pe drumul săpat. ALECSANDRI, P. P. 62. 3. (Despre obiecte) Lucrat cu ornamente; (despre ornamente) incrustat, gravat. Păreții erau împodobiți cu chipuri și flori săpate. ISPIRESCU, L. 300. Brațu-i stîng era-ncordat Sub un scut de fier săpat. ALECSANDRI, P. II 10.
- SĂPÁT n. 1) v. A SĂPA. 2) Timpul lucrării pământului (cu hârlețul sau sapa). /v. a săpa
- săpat n. acțiunea de a săpa.